Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

Anul 2027 ar putea fi cel mai cald înregistrat vreodată. Fenomenul El Nino, aproape de un record istoric

23 Aug. 2026, 18:27
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 18:27 // În Lume //  Ana Panaguța

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Aug. 2026, 16:48
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
25 Aug. 2026, 16:48 // Slider //  Realitatea.md

Situația pe râul Nistru se agravează, iar menținerea actualului debit de apă din Ucraina ar putea deveni foarte dificilă. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertizează că nivelul aparent stabil al lacului de acumulare Dubăsari nu trebuie să creeze impresia că problema a fost depășită.

Potrivit oficialului, nivelul apei în lacul Dubăsari este în prezent stabil deoarece Republica Moldova a reușit să negocieze cu partea ucraineană menținerea unui debit de 75–85 de metri cubi pe secundă.

Totuși, lacul Dubăsari depinde de apa care vine din amonte, iar situația de la lacul Novodnistrovsk, din Ucraina, este mult mai dificilă.

Hajder afirmă că nivelul apei la Novodnistrovsk a scăzut cu aproximativ un metru în luna iulie și cu încă un metru până la 25 august. Până la sfârșitul lunii, scăderea ar putea ajunge la 1,25–1,30 metri.

Și debitul de apă care ajunge în lac a scăzut semnificativ. În ultimele opt zile, media a coborât la 22,38 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 38 de metri cubi pe secundă la începutul lunii. Într-una dintre zile, debitul a ajuns la doar 14 metri cubi pe secundă.

Potrivit ministrului, din lacul Novodnistrovsk a fost evacuată mai multă apă decât a intrat, pentru a menține debitul Nistrului în aval și nivelul apei la Dubăsari. În aceste condiții, rezerva de apă se reduce rapid.

 

„Va fi extrem de greu sau aproape imposibil de menținut chiar și actualul debit de deversare”, a declarat Gheorghe Hajder marți, 25 august.

 

O nouă ședință extraordinară a Comisiei Nistrene, cu participarea părții ucrainene, este programată pentru vineri, 28 august. Autoritățile urmează să discute măsurile care vor fi aplicate în perioada următoare.

Ministrul a îndemnat cetățenii, autoritățile locale și agenții economici să folosească apa cât mai responsabil, în condițiile crizei hidrologice.

Republica Moldova a instituit, începând cu 28 iulie, stare de alertă hidrologică pentru o perioadă de 30 de zile și monitorizează debitul Nistrului în cooperare cu Ucraina. Pentru a gestiona resursele disponibile, cele două țări au convenit reducerea temporară a deversărilor din lacul de acumulare Novodnestrovsk la 75 de metri cubi pe secundă, până la sfârșitul lunii august.

 

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!