Doi pui de castor s-au născut în sălbăticie în comitatul Norfolk, din estul Angliei, pentru prima dată după mai bine de 500 de ani. Micuții sunt urmașii unei perechi de castori care a apărut în mod misterios, în decembrie, în rezervația naturală Pensthorpe, în apropiere de Fakenham.

Cei doi adulți și-au construit un adăpost pe râul Wensum și au fost primii castori sălbatici observați în Norfolk după ce specia a fost vânată până la dispariție în Anglia, la începutul secolului al XVI-lea.

Nimeni nu știe exact cum au ajuns acolo. Cea mai apropiată populație cunoscută de castori sălbatici se află la peste 200 de kilometri distanță, pe râul Stour, în Kent. Există suspiciunea că animalele ar fi putut fi eliberate ilegal de activiști pentru protecția naturii, o practică numită informal „beaver bombing”, însă rezervația spune că nu susține astfel de acțiuni, scrie Antena3.ro.

Puii au fost surprinși de camerele de supraveghere

Cei doi pui, despre care se crede că au aproximativ trei luni, au fost descoperiți în imaginile filmate de camerele amplasate în rezervație.

„La început am văzut un singur pui cu unul dintre părinți, plimbându-se și mestecând bucăți mici de crengi și frunze. Apoi, într-o altă filmare, a plecat și s-a întors alergând, iar după el venea un al doilea pui”, a povestit Richard Spowage, managerul rezervației.

Puii au început deja să devină independenți. Învață să se scufunde și să lovească apa cu coada pentru a speria eventualii prădători, un comportament specific castorilor adulți.

Deocamdată, familia trăiește într-o zonă greu accesibilă publicului, însă specialiștii cred că animalele și-ar putea extinde teritoriul și ar putea deveni mai ușor de observat în viitor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rezervația vrea să aducă și alți castori

Nașterea celor doi pui aduce însă și o problemă: în lipsa altor castori în zonă, aceștia nu vor avea în viitor parteneri cu care să se reproducă în afara propriei familii.

Rezervația încearcă acum să strângă bani pentru a solicita autorităților permisiunea de a aduce legal și alți castori pe râul Wensum.

Reintroducerea castorilor în Marea Britanie a stârnit de-a lungul timpului temeri în rândul fermierilor, care se tem că barajele construite de animale ar putea inunda terenurile agricole. În același timp, perioadele recente de secetă au arătat și avantajele prezenței lor: barajele pot reține cantități mari de apă și pot ajuta la menținerea umidității în zonele afectate de căldură.

La Pensthorpe, impactul castorilor a fost până acum redus. Ei nu au construit baraje pe râu, dar au curățat o parte din vegetație și au săpat mici canale, care au început deja să fie folosite de păsări, vulpi, vidre și căprioare.

Natural England a anunțat că lucrează împreună cu rezervația și cu specialiștii în protecția castorilor pentru a găsi o soluție care să asigure bunăstarea animalelor și dezvoltarea pe termen lung a populației.

#Anglia #animale #castori #rezervatie

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.