În cei 35 de ani de independență, Republica Moldova a trecut prin multe schimbări și perioade dificile. Guvernele s-au schimbat, iar țara a oscilat mult timp între Rusia și Europa. În această perioadă, corupția, interesele unor oameni foarte bogați și influența politică au slăbit instituțiile statului și au făcut ca multe probleme să rămână nerezolvate.

În ultimii ani, Moldova a ales mai clar drumul spre Uniunea Europeană. Reforma justiției, lupta împotriva corupției și construirea unor instituții mai puternice trebuie să rămână priorități. Războiul din Ucraina a schimbat și mai mult situația din regiune și a făcut ca alegerea direcției europene să devină și mai importantă pentru R. Moldova.

Dar, până la urmă, oamenii nu trăiesc din promisiuni și declarații politice. Ei vor salarii și pensii mai bune, prețuri suportabile, locuri de muncă, școli și spitale bune și siguranța zilei de mâine. De aceea, orice guvernare trebuie judecată după rezultate concrete, iar drumul european va avea valoare pentru cetățeni doar dacă va aduce și o viață mai bună, mai multă ordine și mai multă încredere în stat.

Cum a fost atmosfera din Parlament în ziua în care a fost votată Declarația de Independență?
Și-a construit R. Moldova o identitate proprie sau încă este prinsă între diferite identități și influențe?
Ce responsabilitate poartă clasa politică pentru dezamăgirile oamenilor din acești 35 de ani?
Mai este R. Moldova astăzi un proiect neterminat? Dacă da, ce trebuie făcut pentru a-l duce până la capăt?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Căutăm răspuns în cadrul editiei speciale “Realitatea te privește”, joi, 27 august, începând cu ora 13:00, la REALITATEA TV și pe RLIVE.MD.

Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Alecu Reniță, fost deputat, semnatar al Declarației de Independență, jurnalist, publicist și director al revistei “NATURA”, Pintilie Pîrvan, fost deputat în Primul Parlament, semnatar al Declarației de Independență, doctor în științe agricole și conferențiar universitar și Mihai Ghimpu, fost Preşedinte al Parlamentului, fost deputat și semnatar al Declarației de Independență .

#emisiune #Realitatea te priveste

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.