Stocurile de securitate ale Republicii Moldova nu pot fi folosite pentru a reduce temporar prețul gazelor, deoarece acestea reprezintă rezerva strategică a țării pentru situații de criză. Precizarea a fost făcută de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, după ce președintele interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a propus utilizarea acestor volume pentru a diminua impactul scumpirii gazelor asupra consumatorilor.

Dorin Junghietu a explicat că stocurile de securitate sunt destinate situațiilor în care aprovizionarea cu gaze este grav perturbată sau când temperaturile extrem de scăzute duc la un consum foarte mare. Acestea nu trebuie confundate cu stocurile comerciale constituite de furnizori, care au tocmai rolul de a ajuta la gestionarea unor creșteri bruște ale prețurilor.

„Este important să explicăm clar de ce stocurile de gaze nu pot fi folosite ca niște volume comerciale obișnuite, căci stocurile de securitate nu sunt pentru a avea gaze un pic mai ieftine, ci ca să avem gaze în general, în cazuri excepționale”, a explicat Dorin Junghietu.

Potrivit ministrului, o simplă creștere a prețului gazelor, chiar dacă afectează consumatorii și economia, nu înseamnă automat că există o situație excepțională în sectorul gazelor. Legislația stabilește criterii clare pentru declararea unei astfel de situații, printre care reducerea importurilor cu peste 20% față de necesar sau temperaturi extrem de scăzute timp de șapte zile consecutive, care provoacă un consum excesiv.

Chiar și în cazul unei situații excepționale, stocurile de securitate nu sunt eliberate automat. Mai întâi trebuie utilizate soluțiile disponibile pe piață, iar decizia privind folosirea rezervei strategice aparține autorității competente pentru gestionarea situațiilor de criză. Ministerul Energiei monitorizează și evaluează permanent situația, însă nu poate decide de unul singur nici declararea unei situații excepționale, nici eliberarea stocurilor.

În prezent, rezerva de securitate pentru sezonul rece 2026–2027 este stabilită la 56,3 milioane de metri cubi, echivalentul a aproximativ zece zile de consum în perioada de iarnă. Republica Moldova nu dispune de propriile capacități de stocare, iar rezerva strategică este păstrată în depozite din România, Ucraina și alte state europene.

Junghietu susține că faptul că gazele din rezervă au fost cumpărate anterior la un preț mai mic nu schimbă destinația acestora. Folosirea lor pentru a reduce temporar costurile ar însemna că rezerva ar trebui refăcută ulterior, iar într-o eventuală criză gazele ar putea fi mai scumpe, mai greu de procurat sau de transportat.

„Faptul că aceste gaze au fost cumpărate anterior la un preț mai mic nu le schimbă destinația. Folosirea lor acum ar putea reduce temporar costul unor achiziții, dar nu ar elimina costurile. Rezerva ar trebui refăcută ulterior, posibil la prețuri mai mari”, a menționat ministrul.

Amintim că, de la 1 septembrie, consumatorii casnici din Republica Moldova achită 20,30 lei pentru un metru cub de gaze naturale, cu TVA inclus. Tariful a crescut cu aproximativ 41%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaze #ministerul energiei #rezerve

Comisia Europeană va vira vineri alte 3,3 miliarde de euro Ucrainei pentru achiziționarea de echipamente de apărare, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea acestei țări, informează EFE, transmite Agerpres.

Suma este destinată achiziționării de drone și rachete și va ajuta Ucraina să-și apere teritoriul și spațiul aerian în fața agresiunii ruse, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.

Aceasta este a patra plată efectuată către Ucraina în cadrul componentei de apărare a împrumutului, ceea ce înseamnă că CE va vira aproape 15 miliarde de euro către Kiev în acest an, atât pentru apărare, cât și pentru măsuri de sprijin mai ample.

Împrumutul include 30 de miliarde de euro sub formă de ajutor bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare în perioada 2026-2027.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat miercuri în discursul său privind starea Uniunii, precum și într-o conversație telefonică joi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că executivul european este pregătit să utilizeze fondurile rămase din instrumentul ‘Acțiune de securitate pentru Europa’ pentru a lansa un nou program comun între UE și Ucraina.

Inițiativa ar dezvolta un sistem european de apărare antiaeriană și antirachetă, bazat pe sistemul existent de rachete antibalistice Freyja. Aceasta ar combina experiența Ucrainei pe câmpul de luptă cu puterea industrială și tehnologică a Europei, a subliniat Comisia Europeană.

Virarea fondurilor vineri intervine în urma deciziei din 11 septembrie a Comisiei de a aproba 6,1 miliarde de euro pentru apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei, precum și pentru alte necesități de apărare, inclusiv rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Ucraina și-a prezentat strategia de finanțare în martie, iar Consiliul UE (statele membre) a decis apoi în aprilie să îi aloce până la 45 de miliarde de euro în 2026.

Această sumă include 16,7 miliarde de euro de ajutor bugetar, împărțit în mod egal între așa-numitul mecanism pentru Ucraina și asistența macrofinanciară pentru această țară, cu o sumă maximă de 8,35 miliarde fiecare, și 28,3 miliarde suplimentar pentru capacități industriale de apărare.

Componenta de apărare se concentrează pe reconstrucția și modernizarea bazei tehnologice și industriale a apărării Ucrainei, sprijinind în același timp integrarea treptată a acesteia în structura industrială militară europeană.

Din 2022, când a început invazia la scară largă în Ucraina de către Rusia, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei un ajutor total de 224,5 miliarde de euro, inclusiv 3,8 miliarde de euro din venituri generate de activele rusești înghețate, conform cifrelor Comisiei Europene.