Premierul Vasile Tofan a declarat că Republica Moldova nu se confruntă în prezent cu un risc imediat de a rămâne fără gaze, energie electrică, carburanți sau apă, însă autoritățile trebuie să fie pregătite pentru eventuale situații de criză în perioada sezonului rece. Declarația a fost făcută în plenul Parlamentului, în contextul instituirii stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru 60 de zile, începând cu 26 septembrie.

Măsura, propusă de Guvern, are caracter preventiv și vine pe fondul riscurilor de pe piețele regionale de energie, dar și al nivelului scăzut al resurselor de apă.

„Nu spun că mâine rămânem fără gaz, motorină, curent sau apă. Din contra, în ultimele două luni am reușit să stabilizăm mai multe situații dificile. Problema este că intrăm în sezonul rece cu mai multe riscuri mari care se suprapun în același timp. Avem, practic, trei crize care s-ar putea suprapune”, a spus Tofan.

Unul dintre principalele riscuri ține de piața gazelor naturale. În prima jumătate a lunii septembrie, prețul gazelor pe piața europeană TTF a ajuns la aproximativ 84 de euro/MWh, cu circa 50% peste reperul utilizat la calcularea tarifului actual. Evoluția prețurilor este influențată, potrivit Guvernului, de criza din strâmtoarea Ormuz, avarierea unor rute și infrastructuri de transport și reducerea capacităților de export de gaze naturale lichefiate.

Republica Moldova are contractat peste 90% din necesarul de gaze pentru sezonul rece, însă o parte importantă a volumelor este indexată la prețul TTF. Astfel, costul final va depinde de evoluția pieței în momentul livrărilor.

„Riscul nostru nu mai este doar dacă există gaz. Este la ce preț îl cumpărăm, cum finanțăm achizițiile și cum completăm stocurile înainte de iarnă”, a explicat premierul.

Presiuni există și pe piața carburanților. În luna august, stocurile de motorină au coborât la mai puțin de patru zile de consum, iar 109 stații de alimentare raportau lipsa motorinei. După intervenția autorităților, rezervele au crescut la aproximativ 10 zile de consum, iar numărul stațiilor cu probleme a scăzut la opt.

O altă vulnerabilitate este situația hidrologică. În ultimele săptămâni, în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk, în Ucraina, au intrat în medie aproximativ 22 de metri cubi de apă pe secundă, în timp ce pentru menținerea debitului necesar este nevoie de cel puțin 60 de metri cubi pe secundă. În condiții normale, debitul depășește 100 de metri cubi pe secundă.

Și la Costești, pe Prut, producția de energie hidroelectrică a scăzut cu aproximativ 55% din cauza secetei. În același timp, debitele reduse ale Dunării afectează producția de energie în regiune.

Potrivit lui Tofan, deficitul de apă și securitatea energetică sunt interconectate. Un nivel scăzut al apei reduce producția de energie, iar eventualele întreruperi de electricitate pot afecta funcționarea stațiilor de pompare și, implicit, alimentarea cu apă a municipiilor Chișinău și Bălți.

Un alt risc este legat de infrastructura energetică a Ucrainei, afectată de atacurile rusești. În această iarnă, în orele de vârf, Moldova ar urma să aibă nevoie de importuri de aproximativ 400–450 MW, în timp ce capacitatea garantată pe interconexiunea cu România este de aproximativ 360 MW. Diferența ar putea fi acoperită inclusiv din Ucraina, însă disponibilitatea acestor capacități depinde de starea infrastructurii energetice ucrainene.

Guvernul susține că starea de alertă, care expiră pe 25 septembrie, nu oferă toate instrumentele necesare pentru gestionarea unor situații în care mai multe riscuri s-ar materializa simultan.

În perioada stării de urgență, autoritățile vor putea achiziționa prin proceduri accelerate echipamente pentru infrastructura critică, simplifica temporar instalarea sistemelor de stocare și a generatoarelor și adapta, dacă va fi necesar, condițiile de funcționare a sistemelor de termoficare. De asemenea, pot fi aplicate măsuri temporare de reglementare sau fiscale în cazul unor șocuri majore pe piețele gazelor și carburanților.

În cazul agravării situației hidrologice, autoritățile vor putea prioritiza alimentarea cu apă potabilă, limita temporar utilizările neesențiale și mobiliza rapid pompe, generatoare și alte resurse.

„Riscurile nu expiră pe 25 septembrie. Ar fi iresponsabil să intrăm în iarnă, să vedem toate aceste riscuri și să așteptăm criza. Pregătirea pentru o criză nu începe atunci când se stinge lumina, se oprește pompa sau dispare motorina de la stație. Începe atunci când criza nu a lovit încă în plină forță – începe astăzi”, a declarat Vasile Tofan.

Starea de urgență va fi în vigoare timp de 60 de zile, începând cu 26 septembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#stare de urgenta #Vasile Tofan

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.