Mai multe cadre didactice au sesizat Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării despre cazuri de agresiune în școli, în care profesorii nu au beneficiat de protecție imediată, iar conducerea unor instituții a luat măsuri chiar împotriva celor care au reclamat incidentele. Printre situațiile examinate se numără o profesoară agresată fizic de mama unui elev, o educatoare amenințată și insultată în fața unui copil și a altor părinți, dar și cazul unor profesori care au ajuns să-și dea demisia după mai multe plângeri.

Unul dintre cazuri a avut loc în raionul Dubăsari, în mai 2026. O profesoară a fost insultată și agresată fizic de mama unui elev, în timpul orelor, iar leziunile suferite au fost confirmate printr-o examinare medico-legală. Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari, a găsit-o vinovată pe femeie de ultragierea personalului didactic însoțită de vătămarea integrității corporale și i-a aplicat o amendă de 2.000 de lei.

Într-un alt caz, o educatoare a reclamat că a fost filmată, amenințată și insultată în prezența copilului și a altor părinți.

Consiliul de etică mai prezintă situația unei instituții de învățământ care, timp de un an, a primit câte două sau trei plângeri pe săptămână din partea avocatei unui părinte. Ulterior, cinci profesori au fost vizați de o plângere și audiați de poliție. După acest episod, două dintre cadrele didactice au depus cereri de demisie.

În urma examinării acestor situații, Consiliul de etică a adoptat o recomandare privind protecția profesorilor în cazurile de ultragiere. Documentul prevede că orice act de violență fizică, amenințare sau agresiune verbală gravă împotriva unui cadru didactic, în legătură cu activitatea profesională, trebuie înregistrat și raportat imediat poliției.

Conducerea școlii trebuie să informeze și organul ierarhic superior, precum și Ministerul Educației. Raportarea incidentului în cadrul instituției nu înlocuiește sesizarea poliției.

Profesorii agresați trebuie să beneficieze de sprijin juridic și consiliere psihologică. Aceștia pot primi ajutor prin intermediul sindicatelor, al sistemului de asistență juridică garantată de stat sau al structurilor de asistență psihopedagogică. De asemenea, accesul persoanei care a comis agresiunea în instituția de învățământ poate fi limitat temporar.

O altă măsură vizează protejarea profesorilor care reclamă astfel de incidente. Aceștia nu pot fi sancționați, evaluați negativ, intimidați sau presați să-și retragă plângerile. Nici sarcina didactică nu le poate fi modificată din acest motiv. Cu acordul cadrului didactic, conducerea trebuie să informeze și organizația sindicală, care poate oferi consultanță juridică și reprezentare în relația cu autoritățile.

Managerii care nu sesizează poliția, tolerează agresiunile sau iau măsuri administrative împotriva profesorilor care au reclamat incidentele riscă sancțiuni disciplinare.

Ultragierea cadrelor didactice este sancționată contravențional din 7 septembrie 2024, în baza articolului 65⁴ din Codul contravențional. Amenda este de la 10 la 20 de unități convenționale. Dacă agresiunea este însoțită de vătămarea integrității corporale, sancțiunea poate ajunge la 40–80 de unități convenționale sau la arest contravențional de până la 15 zile. În funcție de gravitatea faptelor, poate interveni și răspunderea penală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consiliul de Etică #ministerul educatiei #profesori agresati

Războiul dintre Iran şi Statele Unite ale Americii (SUA) a cauzat pagube de aproximativ 200 de miliarde de dolari (circa 180 de miliarde de euro) țărilor din Golf, unde pierderile economice ar putea crește de patru ori până în 2030, potrivit unui raport al Allianz Trade, lider mondial în domeniul asigurărilor de credite comerciale, publicat miercuri, 11 noiembrie, scrie G4Media.ro.

„Pagubele materiale din toată regiunea sunt estimate la puţin peste 200 de miliarde de dolari, concentrate în principal în economiile dependente de Strâmtoarea Ormuz, în special la nivelul infrastructurii energetice”, se arată în raport.

Mai mult de 80 de instalaţii energetice au fost afectate de război, în principal în Kuweit, Qatar şi Bahrein, iar o treime dintre ele au fost ”grav avariate”.

Potrivit sursei citate, raportul acoperă cele şase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG): Arabia Saudită, Oman, Qatar, Bahrein, Emiratele Arabe Unite şi Kuweit.

La sfârşitul lunii februarie, SUA şi Israelul au lansat o campanie de atacuri împotriva Iranului, care a ripostat prin închiderea Strâmtorii Ormuz şi atacuri asupra teritoriilor vecinilor săi din Golf aliaţi ai Washingtonului. Totodată, au fost avariate bazele americane din regiune şi infrastructură civilă, în special odată cu intrarea în război a Houthi din Yemen în luna iulie. Aceştia revendică în mod regulat responsabilitatea pentru atacuri împotriva aeroportului din Riad şi a instalaţiilor petroliere din Arabia Saudită.

Războiul a afectat, de asemenea, turismul şi sectorul imobiliar, care sunt aşteptate să înregistreze o creştere mai lentă în următorii ani.

„Costul total al războiului se aşteaptă să ajungă la 790 de miliarde de dolari pentru ţările din Golf, adică un deficit cumulat de 5,9% din PIB faţă de tendinţa de dinainte de război până în 2030”, indică raportul.

Această cifră ”reflectă pierderea cumulată de producţie economică în perioada 2026-2030, adică diferenţa dintre ceea ce ar fi trebuit să producă regiunea conform tendinţei sale de creştere de dinainte de război şi ceea ce ar urma să producă de acum înainte”.

Pentru a compensa aceste pierderi, statele din Golf vor trebui să ”crească cheltuielile naţionale, dat fiind că priorităţile guvernamentale s-au mutat de la megaproiecte la concentrarea pe rezilienţă şi probleme legate de securitate”, subliniază raportul, care avertizează totodată asupra unei explozii a datoriilor acestor ţări.

Cheltuielile naţionale pentru infrastructură şi apărare sunt estimate să ajungă la 380-400 de miliarde de dolari până în 2030, mai indică raportul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

PIB-ul Arabiei Saudite, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, ar urma să scadă cu 3,3%, potrivit FMI, cu cinci puncte procentuale mai puţin decât în previziunile din iulie. În pofida războiului şi a accesului restricţionat la strâmtoarea Bab el-Mandeb din cauza atacurilor Houthi, gigantul petrolier saudit Aramco a anunţat la începutul lunii noiembrie o creştere de 34,6% a profitului net pentru al treilea trimestru.

#golf #Iran #pagube #razboi #SUA