Biblioteca Naţională a Republicii Moldova este zdruncinată din temelii, din cauza lucrărilor care au loc în imediata apropiere a instituției. Reprezentanții Bibliotecii bat alarma că întreaga clădire, dar și cărțile, care au o imensă valoare culturală, s-ar afla în pericol.

„Ieri, la inaugurarea expoziției consacrate aniversării de 30 de ani ai Independenței, cu participarea conducerii țării la cel mai înalt nivel, venerabilul Vladimir Beșleagă numea Biblioteca Națională „templul luminii„ și „templul memoriei„. Câtă dreptate! Aici se păstrează tot ce are mai de preț un popor, cele mai valoroase monumente de cultură scrisă.

Și în același timp, pe întreg parcursul evenimentului, blocul 2 al Bibliotecii Naționale era zdrucinat mai ceva ca pe timp de cutremur. Iar aceasta durează de câteva zile bune. Sub ferestrele colecției de carte veche și rară a Bibliotecii Naționale se construielte o PARCARE! Parteneriat Primărie-Universitatea Tehnică”, se menționează într-un apel public al celor de la Biblioteca Națională.

De asemenea, reprezentanții instituției afirmă că edificiul este unul de partimoniu, are peste 120 de ani și a fost grav avariată după cutremurele din anii 80-90 ai secolului trecut.

„După ce a fost dată în gestiunea Bibliotecii Naționale timp de 13 ani a stat în paragină (din lipsă de finanțare pentru reparații). Comisia guvernamentală de atunci, care a verificat reparația cosmetică, înainte de a fi transferate colecțiile în blocul 2, a interzis amplasarea rafturilor pe podele și a permis amplasarea acestora doar pe perimetrul pereților. Vă închipuiți în ce stare este clădirea?!”, scriu reprezentanții Bibliotecii.

În context, ei cer ajutorul autorităților pentru a proteja colecțiile de patrimoniu și clădirea în cauză.

#Biblioteca Nationala

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.