Cotaţiile futures la gaze pe piaţa europeană au urcat luni un nou maxim istoric, în condiţiile în care cantităţile de gaze naturale ruseşti care ajung în Europa printr-o conductă cheie s-au redus, ceea ce a afectat livrările pe o piaţă şi aşa tensionată, transmite Bloomberg.

La hub-ul de gaze din Olanda, preţurile la contractele futures pentru gaze cu livrare în luna următoare au crescut luni cu 3,4%, ajungând în jurul orei 9:19 până la 53,25 euro/MWh. În condiţiile în care gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa este cu 20% sub media sezonieră, cu câteva săptămâni înainte de a începe sezonul de încălzire, traderii urmăresc cu atenţie rutele de aprovizionare a Europei cu gaze ruseşti, precum şi cererea pentru iarnă, subliniază Julien Hoarau, preşedintele firmei franceze de consultanţă Engie EnergyScan. Potrivit acestuia, Europa se va confrunta cu o iarnă dificilă, iar un scenariu de vreme extremă ar putea duce preţurile la peste 100 de euro pentru un Megawatt-oră (MWh).

Livrările de gaze la staţia Mallnow din Germania, unde ajung gazele naturale ruseşti printr-o importantă conductă de tranzit, au scăzut la cel mai redus nivel din ultimele două săptămâni. Volumul livrărilor pe această rută a început să scadă de la finele lunii iulie şi s-a redus şi mai mult după un incendiu care a avut loc la o facilitate Gazprom din Rusia, la începutul lunii august.

În paralel, preţurile au crescut şi pe măsură ce preţul certificatelor de poluare, emise în cadrul schemei de tranzacţionare a certificatelor de emisii din UE, s-a majorat până la un nou maxim, ceea ce a sporit atractivitatea gazelor naturale ca un combustibil mai curat pentru producţia de energie electrică.

Analiştii de la Citigroup prognozează că nivelul ridicat al cererii de pe piaţa asiatică va continua să redirecţioneze livrările de gaze naturale lichefiate dinspre Europa spre Asia. Producţia industrială din China şi India pune o presiune considerabilă asupra cererii de energie electrică, care este în mare parte produsă pe bază de cărbune, dar care afectează şi piaţa gazelor.

Iarna care va veni ar putea da lumii o lecţie dureroasă cu privire la cât de vitale au devenit gazele naturale pentru economie. Preţurile inaccesibile ar putea limita cheltuielile de consum ale gospodăriilor şi eroda salariilor lor prin inflaţie, obligând guvernatorii băncilor centrale să ia unele decizii dificile de politică monetară. Şi mai grav, deficienţele în aprovizionarea cu gaze ar putea paraliza industrii întregi şi chiar întrerupe livrarea de curent electric în ţările în curs de dezvoltare, declanşând tensiuni sociale, scrie Bloomberg.

#criza gazelor #Europa #gaz #pretul gazului

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.