A fost semnat proiectul care presupune suport pentru fermierii mici, în particular din domeniul zootehnic finanțat de către organizația pentru Alimentare și Agricultură a Națiunii Unite în cadrul asistenței oferite de FAO. Ceremonia a avut loc astăzi, 9 septembrie.

Bugetul total al proiectului constituie 265 de mii de dolari americani și urmează a fi implementat în perioada 2021-2023.

Pentru Guvernul Republicii Moldova a semnat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Gherciu Viorel, iar pentru organizația pentru Alimentare și Agricultură a Națiunii Unite a semnat reprezentatul ONU în Republica Moldova.

„Aș vrea să îmi exprim gratitudinea fața de suportul oferit de FAO Republicii Moldova. Semnarea acordului confirmă că FAO este alături și va acorda sprijinul necesar pentru a susține producătorii din sistemul zootehnic. Sper că FAO va fi în continuare alaturi și în realizarea proiectelor și pentru alte sectoare de dexzvoltare precum ar fi acccesul alternativ la resurse financiare pentru agricultori. Contăm pe sprijinul și susținerea dumneavoastră”, a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Gherciu Viorel.

Mai mult, și reprezentantul ONU în Republica Moldova a declarat că fi susținuți și celelalte categorii de fermieri.

„Semnarea acestui proiect este dovada unei bune colaborari. Acest proiect oferă suport pentru fermierii în sectorul zootehnic pentru a fi combătută sărăcia din mediul rural. Totodată, va fi asigurată protecția alimteler. Este necesar să susținem această categorie de fermieri și să le oferim în continuare surse financiare”, a menționat reprezentantul ONU în Republica Moldova.

#fermieri #proiect #sectorul zootehnic #suport

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia