Oamenii de știință de la Universitatea Brown au creat microcipuri concepute pentru a fi împrăștiate pe suprafața creierului sau chiar în țesutul său, pentru a colecta o grămadă de date neuronale. Cercetătorii numesc cipurile „neurograins” (“neuro-boabe”). Fiecare cip are aproximativ dimensiunea unui bob de sare și este destinat a fi răspândit în țesutul cerebral, unde poate înregistra activitatea creierului, potrivit unei lucrări recente publicată în revista „Nature Electronics”.

„Fiecare cip are suficientă micro-electronică, astfel încât, atunci când este încorporat în țesutul neuronal, să poată asculta activitatea neuronală pe de o parte și apoi o poate transmite ca o mică undă radio către lumea exterioară”, spune Arto Nurmikko, neuroinginer la Universitatea Brown și autor principal al studiului.

Aceste microcipuri pot trata Parkinson, paralizia și epilepsia

Echipa a implementat până acum aceste cipuri minuscule la rozătoare, dar speră să facă în curând același lucru la subiecții umani. În timpul unuia dintre aceste experimente, au plasat 48 de astfel de cipuri pe cortexul cerebral al unui șobolan, în timp ce acesta era sub anestezie.

Cercetătorii s-au concentrat, în principal, pe zonele motorii și senzoriale ale creierului. Oamenii de știință au reușit să înregistreze activitatea corticală a animalului, dar, în cele din urmă, au descoperit un lucru interesant: calitatea semnalului nu era la fel de bună ca cel provenit din cipurile utilizate în majoritatea interfețelor creier-computer existente.

Dar dacă cercetătorii pot îmbunătăți calitatea sistemului, ei speră că acesta ar putea oferi o modalitate de a studia zone mai mari ale creierului, cum ar fi rețelele complexe care controlează lucrurile, inclusiv memoria și luarea deciziilor.

„Când vine vorba de modul în care funcționează creierul, întregul este cu adevărat mai important decât suma părților”, a declarat Chantel Prat, profesor de psihologie la Universitatea din Washington.

În cele din urmă, ei speră că cercetarea lor va deschide calea către implantarea acestor cipuri la oameni. Nurmikko estimează că vor fi necesare 770 de cipuri per creier. Acest lucru deschide posibilitatea ca cipurile să stimuleze neuronii cu impulsuri electrice, tratând potențial tulburări neurologice grave, cum ar fi boala Parkinson, paralizia sau epilepsia.

Următorul pas pentru echipa de la Universitatea Brown este de a testa cipurile la rozătoare care sunt treze și libere să se miște. După aceea, testele vor fi făcute pe maimuțe și apoi, speră cercetătorii, pe oameni. Este incredibil de interesant, deoarece tehnologia oferă o oportunitate fascinantă de a înțelege creierul uman.

#cip #creier

Președintele parlamentului iranian a cerut duminică, 25 octombrie, populației să diminueze consumul de gaze cu 10%, pe măsură ce se apropie iarna, pentru a reduce tensiunile asupra aprovizionării în timpul sezonului rece, relatează Agerpres.

Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, exacerbată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie de un atac israeliano-american.

„Pentru a trece peste iarna care se apropie, o mobilizare națională este esențială (…) pentru a reduce consumul de gaze cu cel puțin 10%”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf într-un video difuzat de media locale.

Temperaturile scad adesea sub zero grade Celsius în Iran în timpul iernii, în special în nordul țării.

„Oricine economisește combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar”, a mai dat asigurări Ghalibaf.

După începerea războiului, instalațiile de gaze, în special în sudul țării, au fost ținta atacurilor aeriene americane care au scos din funcțiune rafinăriile, conform guvernului.

La începutul lunii octombrie, prim-vicepreședintele Iranului, Mohammad Reza Aref, a indicat că guvernul anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în timpul sezonului rece, din cauza pagubelor provocate de război, conform agenției oficiale de știri IRNA.

Un armistițiu din aprilie a pus capăt la aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie s-a semnat un memorandum de înțelegere care viza încheierea definitivă a conflictului, dar acesta s-a prăbușit în iulie.

Negocierile sunt în impas de atunci.

Deși atacurile au încetat practic în ultimele săptămâni, conflictul este acum centrat în jurul Strâmtorii strategice Ormuz, pe care Iranul susține că o controlează.

Statele Unite, care au impus o blocadă asupra porturilor iraniene, spun că vor să crească presiunea economică asupra Iranului, care este deja supus sancțiunilor internaționale de decenii.