Ungaria a semnat luni în mod oficial un nou acord de achiziţionare de gaze naturale pe 15 ani cu Gazprom, acord care îi va asigura securitatea energetică pe termen lung, a declarat ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, scrie economica.

Conform acestui acord, Ungaria s-a angajat să cumpere, în fiecare an, de la Gazprom o cantitate de 4,5 miliarde metri cubi de gaze naturale timp de cel puţin zece ani, a informat Peter Szijjarto cu prilejul ceremoniei de semnare a acordului. Szijjarto a adăugat că Ungaria va avea opţiunea de a modifica volumul achiziţiilor de gaze după primii zece ani.

La rândul său, Gazprom va livra anual Ungariei o cantitate de 4,5 miliarde metri cubi de gaze naturale prin două rute: 3,5 miliarde metri cubi via Serbia şi un miliard de metri cubi via Austria.Preţul este semnificativ mai mic decât cel plătit până acum, fiind bazat pe un acord bilateral semnat în 1995, şi va contribui la „păstrarea reducerilor de preţuri la utilităţi iar consumatorii ungari vor continua să plătească unele din cele mai scăzute preţuri din Uniunea Europeană”, a spus Szijjarto.

„Ungaria va începe să primească gaze naturale de la Gazprom de la 1 octombrie via TurkStream şi conductele din Europa de Sud-Est”, a declarat la rândul său directorul Gazprom, Alexei Miller.

Acordul semnat luni de directorii de la Gazprom şi MVM asigură aproximativ jumătate din consumul anul de gaze naturale al Ungariei, care se situează între nouă şi zece miliarde metri cubi.În ultimii ani, Ungaria a început să îşi reducă dependenţa de gazele naturale ruseşti prin deschiderea unor conducte de interconectare cu majoritatea ţărilor vecine.

Chiar dacă este interesat de reducerea dependenţei de gazele naturale ruseşti, de la preluarea puterii, în 2020, premierul ungar Viktor Orban a fost un promotor al intereselor Moscovei în Uniunea Europeană, solicitând în mod repetat eliminarea sancţiunilor impuse Rusiei după anexarea peninsulei Crimeea în 2014.

De asemenea, în 2014, Moscova şi Budapesta au semnat un acord pentru construcţia a două noi unităţi la centrala nucleară de la Paks, fiecare cu o capacitate de 1,2 Gigawaţi, de către grupul rus de stat Rosatom, însă acest proiect a întâmpinat numeroase întârzieri.

#contract #Gazprom #Ungaria

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.