Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat vineri că a identificat o posibilă legătură între cazuri rare de coagulare la nivelul venelor profunde şi vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de Johnson&Johnson şi a recomandat ca acea afecţiune să fie listată ca efect secundar în prospectul oficial al vaccinului, transmite agerpres.ro.

EMA a recomandat totodată ca trombocitopenia imună (ITP), o anomalie hemoragică provocată de organismul uman care atacă din greşeală plachetele sangvine, să fie adăugată pe lista efectelor adverse cu frecvenţă necunoscută înscrise în prospectul vaccinurilor anti-COVID-19 dezvoltate de Johnson&Johnson şi AstraZeneca.

Ambele vaccinuri au fost anterior asociate cu o combinaţie foarte rară de cheaguri sangvine şi număr scăzut de plachete sangvine, cunoscută sub numele de tromboză cu sindrom de trombocitopenie (TTS).

Cele două seruri au la bază virusuri-vector inofensivi, care instruiesc celulele umane să sintetizeze o proteină ce pregăteşte sistemul imunitar împotriva viitoarelor infecţii provocate de noul coronavirus.

EMA a precizat că noua afecţiune de coagulare, potenţial letală şi denumită tromboembolism venos (VTE), trebuie să fie inclusă în prospectul vaccinului anti-COVID-19 Johnson&Johnson separat de TTS.

VTE începe de obicei printr-un cheag format într-o venă de la nivelul picioarelor, mâinilor şi zonei inghinale, care călătoreşte apoi la plămâni şi blochează fluxul sangvin pulmonar.

Indiferent de utilizarea vaccinurilor, VTE este cel mai frecvent cauzată de producerea unor vătămări sau de lipsa de mişcare a pacienţilor imobilizaţi la pat. Pastilele contraceptive şi mai multe boli cronice sunt de asemenea considerate factori de risc.

#EMA #pandemie #vaccin

Reprezentanții opoziției parlamentare au semnat o adresare comună către misiunile diplomatice și organizațiile internaționale acreditate în Republica Moldova, prin care își exprimă îngrijorarea față de situația din justiție, independența judecătorilor și procurorilor, dar și modul în care se desfășoară evaluarea externă a acestora. Anunțul a fost făcut de liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon.

Scrisoarea a fost transmisă Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, ambasadelor statelor membre ale UE, reprezentanțelor diplomatice ale Statelor Unite ale Americii și Regatului Unit, precum și Misiunii OSCE, Oficiului Consiliului Europei la Chișinău și Coordonatorului Rezident al ONU în Republica Moldova. De asemenea, textul a fost expediat spre informare Comisiei Europene, Parlamentului European și Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Inițiativa este susținută de reprezentanții fracțiunilor „Democrația Acasă”, Partidul Nostru, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și „Alternativa”.

Autorii susțin că reforma justiției riscă să devină un instrument de control politic și de înlăturare a vocilor incomode. Totodată, aceștia acuză aplicarea selectivă a legii și exercitarea unor presiuni asupra persoanelor considerate incomode de guvernare.

„Nu putem vorbi despre o justiție independentă atunci când există percepția aplicării selective a legii, a presiunilor asupra celor care nu sunt convenabili guvernării și a unor standarde diferite în raport cu reprezentanții puterii și cei ai opoziției”, se arată în adresare.

În document sunt invocate mai multe probleme pe care semnatarii le consideră dovezi ale eșecului reformei. Aceștia afirmă că, după patru ani de reformă și investiții externe importante, în 2026 sunt ocupate doar aproximativ trei sferturi din funcțiile de judecător, iar Curtea Supremă de Justiție și Curtea de Apel Centru funcționează la jumătate de capacitate sau chiar mai puțin.

Opoziția mai susține că durata examinării dosarelor a crescut, iar mii de persoane așteaptă încă soluții în instanță. În sprijinul criticilor, semnatarii invocă și date potrivit cărora doar 12% dintre cetățeni ar avea încredere în justiție, iar aproximativ trei sferturi ar considera că independența acesteia este slabă sau foarte slabă.

Un alt reproș vizează activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului. Potrivit documentului, numărul hotărârilor pronunțate împotriva Republicii Moldova a crescut de la 17 în 2024 la 48 în 2025.

Semnatarii pun sub semnul întrebării și independența Consiliului Superior al Magistraturii, pe care îl consideră apropiat de majoritatea politică. De asemenea, critică faptul că funcțiile de conducere în unele dintre cele mai importante instanțe sunt asigurate de mai mult timp prin interimate.

Opoziția susține că și evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, cunoscută drept vetting, riscă să-și piardă scopul inițial. În opinia semnatarilor, mecanismul este perceput de unii profesioniști din sistem drept unul de presiune și selecție pe criterii de loialitate, nu doar de integritate.

În adresare se mai afirmă că dosarele de corupție vizează aproape exclusiv lideri ai opoziției, în timp ce demnitarii aflați la guvernare de mai mulți ani nu ar fi, practic, anchetați. Semnatarii consideră că această situație alimentează percepția unei justiții selective.

De asemenea, reprezentanții opoziției cer partenerilor de dezvoltare să acorde o atenție sporită acestor probleme și susțin că raportarea unor progrese formale, care nu se regăsesc în realitatea din instanțe, poate afecta credibilitatea parcursului european al Republicii Moldova.