Sărbătoare mare la Consiliul Municipal Chișinău. Astăzi au fost prezentanți și felicitați cei cinci noi consilieri, urmare a demisiilor depuse de foștii consilieri, majoritatea de la PAS.

Este vorba de consilierii care au ales funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova după scrutinul din 11 iulie, ci nu cea de consilier municipal. În noua componență a CMC, cu mandate de consilieri s-au ales trei membri de la Platforma „DA”, unul de la PAS, iar altul de la PCRM.

„Se ridică, în baza cererilor de demisie, mandatele consilierilor: Trubca Alexandru, Munteanu-Pojoga Angela, Grădinaru Vasile, Ina Coșeru, de la PAS și mandatul consilierului Rusol Nicolai de la Partidul Comuniștilor. Totodată au fost atribuite mandatele de consilieri în CMC candidaților supleanți: Rusu Aurel, Tîșcu Ala, Umaneț Anatolie, Țurcan Ilie, de pe listele ACUM DA PAS și domnului Filimon Ivan, de pe listele PCRM”, a declarat Adrian Talmaci, secretarul Consiliului.

Amintim că, la începutul lunii august, în cadrul unei conferințe de presă, consilierii municipali ai Fracțiunii PAS, din cadrul Consiliului Municipal Chișinău au anunțat că, din cei 7 consilieri, care s-au regăsit pe lista electorală PAS, la alegerile parlamentare din 11 iulie curent, 5 au intrat în Parlament. Din cei 5, unul s-a dezis de mandatul de deputat în favoarea celui de consilier în cadrul CMC. Este vorba de Zinaida Popa.

Reieșind din cele menționate mai sus, ulterior a fost realeasă conducerea Fracțiunii PAS din CMC. În calitate de președinte a fost ales Roman Cojuhari și vicepreședinte Zinaida Popa.

Și fostul consilier Nicolai Rusol, de la PCRM, a ales fotoliul de deputat în legislativ.

Fracțiunea PSRM din CMC are 22 de aleși locali, Platforma „DA” – 13, PAS – 6, PL – 3, PP „ȘOR” – 2, PD – 1, PCRM – 1, PUN – 1, neafiliați – 2.

#CMC #consilieri noi #mandate

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.