O nouă ediţie de succes a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, eveniment cinematografic de tradiţie, ajuns la al şaptelea an, s-a încheiat duminică seară, dar trei dintre filme îşi vor continua în perioada următoare traseul prin alte cinci oraşe din Republica Moldova.

Timp de patru zile, în perioada 7-10 octombrie, spectatorii din Chişinău au putut vedea un număr record de filme româneşti – noi, dar şi clasice: 13 lungmetraje, proiectate la Cinema Odeon, şi 17 scurtmetraje, prezentate la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova.

În ciuda restricţiilor determinate de pandemie, sute de spectatori cinefili au asistat la fiecare dintre cele mai căutate proiecţii. Printre ele s-au numărat proiecţiile unor filme noi precum „Berliner” (2020), de Marian Crişan, „Malmkrog” (2020), de Cristi Puiu, „#dogpoopgirl” (2021), de Andrei Huţuleac, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (2021), de Radu Jude, „Neidentificat” (2020), de Bogdan Apetri, „Otto Barbarul” (2020), de Ruxandra Ghiţescu, sau „Întregalde” (2021), de Radu Muntean, dar şi ale unor filme clasice precum „Angela merge mai departe” (1966), de Lucian Bratu, sau „A fost sau n-a fost?” (2006), de Corneliu Porumboiu.

Publicul i-a putut cunoaşte şi intra în dialog, în cadrul unor lungi sesiuni de întrebări şi răspunsuri, cu mai mulţi invitaţi: regizorii Marian Crișan, Andrei Huțuleac și Ruxandra Ghițescu și actorii Ion Sapdaru, căruia i-a fost dedicată secţiunea Focus, Ovidiu Crișan, Marina Palii și Bogdan Farcaș.

„Prezența impresionantă a publicului şi reacţiile pozitive primite ne-au dovedit că putem să recuperăm ceea ce pandemia aproape ne-a făcut să pierdem: plăcerea de a vedea filme pe marele ecran, alături de alte sute de oameni, și de a trăi împreună cele mai diverse emoții pe care cinematografia ni le poate transmite”, spun organizatorii.

Trei dintre filmele din program – comediile „Berliner” (2020), de Marian Crişan, şi „#dogpoopgirl” (2021), de Andrei Huţuleac, şi „Angela merge mai departe” (1966), de Lucian Bratu, care o are în rolul principal pe Margareta Pâslaru, vor putea fi văzute în perioada următoare în alte cinci oraşe: Nisporeni (13-14 octombrie), Călărași (16-17 octombrie), Bălți (23-24 octombrie), Cahul (30-31 octombrie) și Soroca (6-7 noiembrie). Proiecţiile vor fi cu intrare liberă.

Zilele Filmului Românesc sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi „Alternative Cinema” din Republica Moldova, prin regizorul Dumitru Grosei, și casa de producţie Rova Film din România, prin regizorul Marian Crișan.

#Zilelor Filmului Românesc

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.