Anual, la data de 14 octombrie, este marcată sărbătoarea religioasă Acoperământul Maicii Domnului, de hramul capitalei, dar și a altor localități, informează Realitatea.md.

Acoperământul Maicii Domnului, cunoscută în spațiul slav ca Pocrov (în rusă – Покров Пресвятой Богородицы), este o sărbătoare a Maicii Domnului prăznuită în Biserica Ortodoxă și în bisericile greco-catolice. Sărbătoarea amintește o minune, care a avut loc la Constantinopol în secolul al IX-lea: apariția Sfintei Fecioare Maria în fața ascetului Andrei și celebrează protecția oferită creștinilor de Maica Domnului. Ziua prăznuirii acestei sărbători este 1 octombrie (sau 14 octombrie în bisericile ce folosesc calendarul iulian).

Acoperământul Maicii Domnului este o sărbătoare ce datează din timpul domniei împăratului Leon cel Înţelept (886-911), potrivit sinaxarelor. A fost instituită în amintirea unei minuni întâmplate în biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol.

Într-o noapte de sâmbătă spre duminică, în Biserica „Preasfânta Născătoare de Dumnezeu” din cartierul Vlaherne se oficia Slujba Privegherii. Spre dimineaţă, fiind o zi de 1 octombrie în calendarul de atunci, Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos, împreună cu ucenicul său Epifanie, în timp ce se rugau, au văzut pe Sfânta Fecioară strălucind în lumină, având lângă sine pe Sfântul Ioan Botezătorul şi pe Sfântul Ioan Evanghelistul, stând între alţi sfinţi şi îngeri.

Icoana sărbătorii, care nu se regăsește în arta bizantină, o înfățișează în partea superioară pe Fecioara Maria înconjurată de o aureolă luminoasă. Ea ține pe brațele ei întinse un orar sau un voal, care simbolizează protecția oferită credincioșilor. De o parte și de alta a Maicii Domnului se află numeroși sfinți și îngeri, dintre care mulți sunt recunoscuți de credincioși: apostolii, Ioan Botezătorul, Nicolae etc. Mai jos este reprezentat Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos, arătând spre Fecioara Maria și întorcându-se către ucenicul său Epifanie. De obicei, vălul cu care Maica Domnului protejează omenirea este mic și ținut fie în mâinile ei întinse, fie de doi îngeri.

#Chisinau #hramul orasului

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.