Guvernul Gavrilița a transferat pe contul companiei Energocom 1,7 miliarde de lei pentru majorarea capitalului social. Decizia a fost luată de către autorități, pentru a procura gaz natural din surse alternative. Banii au fost alocați din bugetul de stat prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale din 22 octombrie. Decizia a fost luată în urma reducerii livrărilor de gaze cu 35% de către Gazprom, dar și a crizei energetice în care s-a pomenit țara, scrie Bani.md.

În cele cinci zile de la sfârșitul lunii octombrie Energocom a lansat șapte licitații și a achiziționat gaz de la o companie poloneză PGNiG, Olandeză – Vitol și Naftogaz. De la primele două achiziționat câte 1 mil. de metri cubi de gaz, iar de la compania ucraineană Naftogaz a cumpărat cel mai mult – 15 mil. metri cubi.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat într-o conferință de presă că prețul achitat de Republica Moldova a fost de 994 USD per mia de metri cubi. Iar per total pentru gazul consumat de la cele 7 licitații au fost cheltuiți 17 mil. USD. „Banii care au rămas din cei 1,7 miliarde de lei vor fi returnați la bugetul de stat”.

Din 22 octombrie 2021 în R. Moldova a fost anunțată starea de urgență privind sectorul gazelor naturale. Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), prin hotărârea nr. 1 din aceeași zi, a mandatat Energocom, companie deținută în proporție de 100% de stat, să achiziționeze gaze pentru a fi furnizate la frontiera cu Republica Moldova și să încheie contrate cu companiile care vor participa la licitație.

#Andrei Spinu #criza gazelor naturale

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea a două acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Unul se referă la restituirea valorilor culturale și istorice statelor de origine, iar celălalt stabilește modul de transmitere a unor substanțe, arme și materiale care constituie corpuri delicte în dosarele penale. Autoritățile spun că documentele nu au fost aplicate în practică.

Primul acord a fost încheiat în 1992 și se referă la restituirea bunurilor culturale și istorice către țările de origine. Acesta prevedea crearea unei comisii interguvernamentale care să stabilească modul în care urmau să fie returnate aceste bunuri. Comisia nu a fost însă constituită, iar acordul a avut o aplicare practică limitată.

Între timp, Republica Moldova a adoptat propriile reguli pentru protejarea patrimoniului cultural. În 2023, a fost aprobat regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile, iar în 2025 a fost instituit Sistemul național de protejare, recuperare și restituire a patrimoniului cultural mobil. În aceste condiții, autoritățile consideră că acordul încheiat în cadrul CSI nu mai este necesar.

Al doilea document este un protocol semnat în 2017, care stabilește modul de transmitere a substanțelor stupefiante și psihotrope, a precursorilor, armelor de foc, componentelor acestora, munițiilor și materialelor explozive care constituie corpuri delicte în cauzele penale. Potrivit autorităților, mecanismele de cooperare prevăzute în protocol nu au fost folosite.

Denunțarea protocolului nu înseamnă că Republica Moldova va înceta cooperarea internațională cu statele CSI în dosarele penale. Aceasta va putea continua în baza altor acorduri internaționale la care țara noastră este parte, inclusiv Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală și Convenția asupra substanțelor psihotrope. Cele două proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.