Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este criticată după ce s-a aflat că a luat un avion privat pentru o călătorie de 50 de kilometri, dezvăluirea fiind făcută chiar în timp ce se desfășoară negocierile de la summitul privind schimbările climatice COP26, scrie hotnews.ro.

La doar câteva zile după ce von der Leyen a luat cuvântul la deschiderea summitului privind clima de la Glasgow, îndemnându-ne „pe toți să facem tot ce este necesar acum pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C, ziarul britanic a dezvăluit că șefa Comisiei a folosit un avion privat pentru mai mult de jumătate dintre vizitele sale oficiale (18 din 34) de la preluarea mandatului în decembrie 2019.

În timp ce le spunea liderilor mondiali că „oamenii pot face ceva în legătură cu schimbările climatice, deoarece acestea sunt provocate de om”, s-a aflat că una dintre aceste călătorii a inclus o călătorie de 50 de kilometri între Viena și Bratislava, o călătorie care ar dura doar puțin peste o oră cu mașina sau cu trenul.

De asemenea, ea s-a bazat pe avioane private pentru a călători între alte destinații apropiate, precum Paris și Londra. Deși zborurile comerciale sunt deja extrem de dăunătoare pentru mediu, efectul unui singur avion privat este mult mai grav.

În doar o oră, un singur avion privat poate emite două tone de CO2, potrivit celui mai important ONG european care militează pentru un transport mai curat. Pentru a pune acest lucru în context, trebuie spus că o persoană obișnuită care trăiește în Uniunea Europeană emite 8,2 tone de echivalent CO2 pe parcursul unui an întreg.

Călătoriile ei „nu sunt fezabile cu zboruri comerciale”

Ca răspuns la această dezvăluire, un purtător de cuvânt al lui von der Leyen a declarat că aceste călătorii ale ei „nu sunt fezabile cu zboruri comerciale”, adăugând că „un taxi aerian este folosit doar atunci când este necesar, pentru a permite prezența la întâlniri în diverse locuri, în cazul unui program foarte încărcat”.

Se pare că avioanele pe care le folosește zboară de obicei cu „biokerosen”, în prezent singura soluție pe termen scurt pentru a reduce cantitatea de CO₂ emisă de un avion.

Dezvăluirile făcute despre von der Leyen au fost criticate în special în contextul actualului summit privind clima, la care mulți lideri mondiali au călătorit cu avioane private, deși unii au optat pentru mijloace de transport mai prietenoase cu clima, inclusiv ”Trenul Climatic” care a trecut prin Bruxelles pentru a aduce participanții la Conferința ONU privind schimbările climatice.

Utilizatorii de pe rețelele de socializare și-au exprimat, de asemenea, furia în urma dezvăluirilor, majoritatea postărilor incluzând acuzații de ipocrizie.

„Aceasta este mentalitatea politicienilor. ‘Dar funcționează cu biocombustibil…’ Biocombustibilii sunt o înșelătorie de tipul falselor acțiuni pro-mediu pur și simplu”, a declarat cameramanul Mark Thorpe, cu o activitate dedicată faunei sălbatice, oceanelor și peisajelor.

#avion #critici #Ursula von der Leyen

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.