Aprobarea majorării de către ANRE a tarifelor la gazele naturale va rămâne cea mai mare majorare din istoria Moldovei. Creșterea cu 140% de la 4,3 lei/m3 la 10,26 lei/m3 este de două ori mai mare decât recordul precedent stabilit în 1998, scrie Bani.md

În 1998 tariful a crescut cu 72%, de la 0,37 la 0,64 lei pentru un metru cub de gaz. Atunci creșterea tarifelor a fost determinată exclusiv de deprecierea leului, care în 3 luni sa devalorizat de 1,7 ori față de dolar. Astfel prețul recalculat în dolari pentru gazele naturale a rămas neschimbat, constată expertul economic IDIS Viitorul, Veceslav Ioniță.

Pe locul 3 în TOP-ul nostru este deprecierea din 2006, când tarifele au crescut de la 1,87 lei/m3 la 2,81 lei/m3. Însă trebuie să menționăm că creșterea de atunci a urmat după o altă creștere cu doar jumătatea de an înainte, când tariful a crescut de la 1,36 lei/m3 la 1,87 lei/m3. Deci în jumătate de an, în 2006, populația Moldovei în două etape a cunoscut o majorare de prețuri de 2 ori, cea ce oricum este mai puțin decât majorarea de acum de 2,4 ori.

Atât majorarea din 2006, cât și majorarea din prezent este determinată de schimbarea formulei de calcul la determinarea prețului de import a gazelor naturale. Atât atunci cât și acum, acest subiect de importanță și interes major pentru societate a fost secretizat. Noi, societatea, am aflat detalii despre înțelegerea secretă din 2006 doar peste 10 ani, când a avut loc o scurge de documente în spațiul public”, a mai spus Ioniță.

Din cele 5 cele mai importante diminuări de tarife, 3 au avut loc în ultimii 4 ani, datorită conjuncturii internaționale favorabile.

#gaz #Moldovagaz #prețul la gaz

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.