Uniunea Europeană va elimina treptat, cât mai curând posibil, dependența sa de importurile de gaze, petrol și cărbune din Rusia, astfel cum este prevăzut în Declarația de la Versailles, au decis vineri cei 27 de șefi de stat sau de guvern la finalul summitului Consiliului European, stabilind astfel și un acord istoric prin care „vor colabora la achiziționarea în comun, pe bază voluntară, de gaze, gaz natural lichefiat și hidrogen”, scrie caleaeuropeană.ro. În același timp, șefii de stat și de guvern au solicitat Comisiei Europene și Consiliului să se consulte cu actorii din sectorul energetic pentru a evalua în ce măsură propunerile de opțiuni prezentate de Comisie, inclusiv cea vizând plafonarea prețului, ar putea contribui la reducerea prețului gazelor naturale și la limitarea efectului de contagiune al acestuia asupra piețelor de energie electrică.

„În perspectiva iernii viitoare, de urgență, statele membre și Comisia (…) vor colabora la achiziționarea în comun, pe bază voluntară, de gaze, GNL și hidrogen, utilizând în mod optim greutatea colectivă pe care o au Uniunea Europeană și statele sale membre în plan politic și pe piață pentru a modera prețurile în cadrul negocierilor. Platforma de achiziții în comun va fi, de asemenea, deschisă pentru țările din Balcanii de Vest și cei trei parteneri estici asociați (n.r. – Republica Moldova, Georgia și Ucraina)”, au convenit Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri europeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acordul lor pentru achiziții comune, prefațat încă de la începutul săptămânii, a fost parafat după ce președintele american Joe Biden și șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen au semnat în aceeași zi, la Bruxelles, un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc, prin care SUA vor majora livrările de gaz natural lichefiat către UE și vor înființa împreună cu UE un grup operativ pentru securitate energetică. Livrările de gaze naturale lichefiate din partea SUA reprezintă aproximativ 10% din totalul importurilor de gaze rusești ale UE de anul trecut, în timp ce dependența europeană de gazul din Rusia este la 40%, cu o pondere de 20% a gazelor naturale în mixul energetic european, care este distribuit astfel: 39% din energie este produsă din surse regenerabile, 35% din combustibili fosili (inclusiv gaze naturale) și 25% este ponderea energiei nucleare.

Olaf Scholz și Mark Rutte, convinși de premierul belgian. Comisia Europeană va lucra la un sistem de plafonare a prețurilor.

Emmanuel Macron dorește un fond european pentru energie

Potrivit premierului Alexander De Croo, Belgia a sugerat o „descoperire crucială” în discuțiile privind energia, prin care Comisia Europeană va începe să lucreze la un sistem de plafonare a prețurilor împreună cu industria. Această cooperare cu industria a fost crucială “pentru a face Germania și Olanda să treacă peste linia de demarcație”.

Țările de Jos și Germania au condus argumentele împotriva cererii de plafonare a prețurilor formulate de majoritatea țărilor din sudul Europei, în special Spania și Portugalia, care au anunțat că vor propune și noi planuri la nivel național pentru soluționarea crizei prețurilor.

Premierul olandez Mark Rutte a declarat, la finalul summitului, că el și cancelarul german Olaf Scholz sunt îngrijorați de faptul că o plafonare a prețurilor ar putea duce la agravarea problemei prețurilor ridicate la energie, în loc să o rezolve. „Nu știm dacă această soluție nu ar înrăutăți problema”, a spus el.

În același timp, Rutte a declarat că este dispus să se răzgândească în cazul în care cercetările suplimentare vor arăta că plafonarea prețurilor este o idee cu adevărat bună. „Voi fi convins cu plăcere dacă se va dovedi că un plafon de preț poate funcționa… nu este o chestiune de onoare, este în regulă dacă se dovedește că mă înșel”, a conchis premierul olandez.

Pe de altă parte, premierul italian Mario Draghi a confirmat că Franța a făcut presiuni pentru crearea unui nou fond european care să finanțeze investițiile în sectorul energetic și militar – o idee care a fost vehiculată înainte de summitul informal al UE de la Versailles de la începutul acestei luni, dar asupra căreia nu s-a ajuns la un acord.

„A fost propusă de președintele Macron crearea unui fond pentru energie și apărare”, a declarat Draghi, precizând că un astfel de fond ar face posibilă finanțarea proiectelor de infrastructură energetică, cum ar fi unitățile de regazificare, necesare pentru a utiliza gazul natural lichefiat importat în Europa.

Opțiunea plafonării prețurilor – cuprinsă în concluziile summitului

În concluziile Consiliului European se arată că liderii au încredințat Consiliului și Comisiei, de urgență, sarcina de a stabili contacte cu părțile interesate din domeniul energiei și să discute, dacă și în ce fel, opțiunile pe termen scurt, astfel cum au fost prezentate de Comisie ar contribui la reducerea prețului gazelor și la abordarea efectului de contagiune al acestuia asupra piețelor energiei electrice, luând în considerare circumstanțele naționale.

Opțiunile prezentate de Comisie, care a propus „RePowerEU”, precum și o serie de reguli care vor obliga statele să umple depozitele de gaze până la 90% din capacitate înainte de venirea fiecărei ierni, au fost expuse între paranteze în concluziile summitului și se referă la sprijinul direct pentru consumatori prin bonuri valorice, reduceri ale impozitului sau printr-un „model de agregator/cumpărător unic”, ajutoare de stat, impozitare (accize și TVA), plafoane tarifare, măsuri de reglementare, precum contracte pentru diferență.

România: Președintele Klaus Iohannis a cerut includerea proiectului BRUA în coridorul sudic de gaze

În ceea ce privește România, președintele Klaus Iohannis a evidențiat necesitatea reducerii dependențelor energetice față de Rusia, a diversificării surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie, precum şi a finalizării interconectărilor energetice la nivelul statelor membre UE. În acest sens, a subliniat relevanța valorificării rezervelor de gaze naturale din Uniunea Europeană, a importurilor de gaz natural lichefiat și de hidrogen, precum şi importanța utilizării pe deplin a energiei provenite din surse regenerabile și a celei nucleare.

În ceea ce privește dezvoltarea interconectărilor rețelelor europene de gaz și electricitate, președintele Klaus Iohannis a evocat sprijinul pentru parteneriatul strategic dintre UE și Azerbaidjan, operaționalizarea rapidă a Coridorului sudic de gaze și includerea în acest coridor a proiectului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria).

Șeful statului a menționat că stocarea gazelor naturale va juca un rol crucial în asigurarea securității extinse a aprovizionării cu energie și în reducerea dependențelor energetice pentru iarna următoare și s-a pronunțat pentru finanțarea cu prioritate a proiectelor în acest domeniu. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a salutat propunerile cuprinzătoare ale Comisiei Europene pe această temă.

Cu privire la subiectul prețurilor ridicate la energie, Iohannis a evocat din nou situația actuală, pledând pentru identificarea de soluții europene care să atenueze efectele negative ale prețurilor ridicate la energie asupra consumatorilor europeni şi asupra competitivității companiilor europene. Președintele Klaus Iohannis a arătat în intervenția sa că soluțiile trebuie identificate și aplicate încă de pe acum.

Cu privire la funcționarea pieței, șeful statului a susținut, de asemenea, că soluțiile europene de optimizare ar trebui să vizeze decuplarea prețurilor energiei electrice de prețul gazului, pentru a evita efectul de contagiune și a invitat Comisia Europeană să prezinte propuneri în acest sens.

#aderare la UE #gaze naturale

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.