Curs valutar
  • EUR
    21.3937
    -0.6511%
  • USD
    17.7253
    -0.1992%
  • RUB
    0.2382
    -0.4198%
  • RON
    4.3418
    -0.6794%
  • UAH
    0.6416
    -0.1091%

Aducerea forțată a debitorului dacă nu se prezintă repetat, declarată neconstituțională

25 Mart. 2021, 18:46
 // Categoria: Societate // Autor:  Maxim Pulber
25 Mart. 2021, 18:46 // Societate //  Maxim Pulber

Aducerea forțată a debitorului în cazul în care acesta nu se prezintă repetat la solicitarea executorului judecătoresc sau instanța de judecată, a fost declarată neconstituțională. Curtea Constituțională a admis parțial azi excepția de neconstituționalitate ridicată din oficiu de judecătoarea Livia Mitrofan de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit cauzei examinate de CC, magistrata Livia Mitrofan a contestat articolul 73 din Codul de executare, care se referă la aducerea forțată a debitorului în fața executorului judecătoresc, atunci când debitorul refuză să se prezinte la solicitarea repetată a executorului. În asemenea cazuri, executorul judecătoresc formulează un demers la instanța competentă, iar instanța se pronunță asupra demersului pe baza materialelor anexate la acesta. Aducerea forțată, dacă este dispusă, se face de către angajații Ministerului Afacerilor Interne.

În jurisprudența sa referitoare la articolul 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la libertate, Curtea Europeană a notat că însoțirea și prezența unei persoane la secția de poliție constituie o „privare de libertate”. Atunci când o persoană nu poate decide în mod liber dacă îi urmează sau nu pe ofițerii de poliție la secția de poliție sau dacă persoana nu poate, odată ajunsă acolo, să părăsească secția în orice moment, fără a suporta consecințele respective, intervine dreptul la libertate.

Potrivit CC, scopul legitim urmărit de Codul de executare constă în realizarea drepturilor creditorilor recunoscute printr-un document executoriu prezentat spre executare în baza legii. „Acest scop legitim al Codului ține de asigurarea caracterului obligatoriu al hotărârilor judecătorești. El poate fi încadrat în scopurile legitime constituționale ale protecției drepturilor, libertăților și demnității altor persoane și garantării autorității justiției, prevăzute de articolul 54 alin. (2) din Constituție”, a menționat președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă după pronunțarea hotărârii.

Articolul 54. Restrîngerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

Astfel, deși articolul contestat are ca scop „aducerea la cunoștința debitorului a actelor executorului judecătoresc” și, teoretic, „ar contribui la realizarea drepturilor altor persoane și a interesului garantării autorității justiției”, totuși, „aducerea actelor executorului la cunoștința debitorului” se realizează la o etapă anterioară, reglementată de Codul de executare, prin articolul care stabilește în detaliu „procedura aducerii la cunoștința debitorului a acestor acte”„Odată îndeplinită această procedură, se prezumă că debitorul este informat. Prin urmare, aducerea forțată a debitorului în fața executorului judecătoresc este inutilă, prin prisma informării sale. Fiind inutilă, această acțiune lipsită de un scop legitim devine arbitrară, deci contrară articolului 25 din Constituție”, consideră Curtea Constituțională.

Articolul 25. Libertatea individuală şi siguranţa persoanei

(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sînt inviolabile.

(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sînt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.

(3) Reţinerea nu poate depăşi 72 de ore.

(4) Arestarea se face în temeiul unui mandat, emis de judecător, pentru o durată de cel mult 30 de zile. Asupra legalităţii mandatului se poate depune recurs, în condiţiile legii, în instanţa judecătorească ierarhic superioară. Termenul arestării poate fi prelungit numai de către judecător sau de către instanţa judecătorească, în condiţiile legii, cel mult pînă la 12 luni.

(5) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea – în cel mai scurt termen; motivele reţinerii şi învinuirea se aduc la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.

(6) Eliberarea celui reţinut sau arestat este obligatorie dacă motivele reţinerii sau arestării au dispărut.

În acest sens, lipsa unui scop legitim constituțional pentru procedura aducerii forțate a debitorului în fața executorului judecătoresc duce la concluzia că „aducerea forțată a debitorului” încalcă articolul 25 coroborat cu articolul 54 din Constituție.

Prin urmare, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul 73 din Codul de executare, Constituția fiind Legea Supremă.

Articolul 7. Constituţia, Lege Supremă

Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.

 

Realitatea Live

CEC: Tragerea la sorţi pentru stabilirea ordinii de înscriere a concurenţilor electorali în buletinul de vot
Partidul Acțiune și Solidaritate depune documentele la Comisia Electorală Centrală pentru înregistrare la alegerile parlamentare
Reprezentanții partidului „ȘOR” depun documentele necesare privind înregistrarea candidaților pentru funcția de deputat în Parlament
Workshop online organizat de IPRE „Bune Practici din Învățământul Superior din UE: Oportunități pentru Tinerii din Republica Moldova”
Dialogul online “Imunizare anti-COVID-19”
Deputații Alexandru Slusari și Vasile-Andrei Năstase susţin un briefing de presă cu privire la activitatea Agenției Servicii Publice
Conferința de presă cu tema „PAS depune actele la CEC pentru a participa la alegerile parlamentare anticipate”
Conferința de presă a deputatei Stela Macari, fracțiunea parlamentară ACUM Platforma DA
Președintele Gitanas Nauseda depune flori la monumentul Domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt
14 Mai 2021, 18:08
 // Categoria: Societate // Autor:  Valentina Buză
14 Mai 2021, 18:08 // Societate //  Valentina Buză

A fost publicat Raportul de activitate pentru primele trei luni ale anului 2021 a Autorității Naționale de Integritate (ANI). Astfel, potrivit documentului, inspectorii de integritate au inițiat 98 proceduri de control. În peste 60 de verificări sunt vizate posibile conflicte de interese. În 23 de investigații sunt analizate situațiile de incompatibilitate de funcție, iar în 14 dosare sunt efectuate controlul averii.

„Printre subiecții care sunt vizați în controalele demarate figurează – Fostul Președinte al Republicii Moldova, nouă deputați, un fost Ministru, patru președinți de raioane, un vicepretor, 14 primari, un membru CNPF. În 48 de cauze, inspectorii de integritate au constatat încălcări admise de către – Un deputat, un procuror,  doi președinți și ex președinți de raioane, zece primari și foști primari, doi viceprimari”, anunță ANI.

Totodată, peste 30 de procese verbale privind aplicarea contravențiilor au fost întocmite. Astfel, au fost aplicate amenzi în sumă totală de 66 mii 500 de lei. Printre subiecții sancționați sunt – Un membru al CSM, doi procurori, doi președinți și vicepreședinți de raioane, șase primari, doi funcționari din cadrul MAI.

În același context, în Registrul conflictelor de interese au fost înregistrate și soluționate 53 de situații privind conflictele de interese. Cei mai activi subiecți la declararea conflcitelor de interese sunt primarii, în număr de 48 de subiecți. Patru președinți de raion și un consilier local au declarat câte un conflict de interese. În perioada ianuarie – martie 2021, ANI a câștigat 22 de dosare în instanțele de judecată, dintre care 14 în instanța de Fond, șapte în Apel și unul în Recurs. Alte nouă dosare au fost pierdute, cinci în instanța de Fond și  patru dosare în Apel.

În total, ANI înregistrează 247 de dosare active în instanța de judecată. În perioada de referință au fost organizate 27 sesiuni de instruire pentru circa 2600 de subiecți.

În perioada de depunere a declarațiilor de avere și interese personale, care s-a încheiat la 31 martie, pe Portalul Public al Declarațiilor au fost depuse peste 65 de mii de declarații de avere și interese personale. În prezent, pe Portalul Public sunt aproximativ 765 de mii de declarații ale subiecților declarării.

 
Scuarul „Guguță” din sectorul Rîșcani a prins viață
Scuarul „Guguță” din sectorul Rîșcani a prins viață
Israelul, atacat cu rachete lansate din Fâşia Gaza
Israelul, atacat cu rachete lansate din Fâşia Gaza
Locuitorii Capitalei se vaccinează împotriva COVID-19
Locuitorii Capitalei se vaccinează împotriva COVID-19
Nordul statului american Texas, lovit de tornade
Nordul statului american Texas, lovit de tornade
Sărbătoare la Milano! Fanii lui Inter nu au mai ţinut cont de pandemie
Sărbătoare la Milano! Fanii lui Inter nu au mai ţinut cont de pandemie
Forfotă la Piața Centrală, în ajunul sărbătorilor pascale
Forfotă la Piața Centrală, în ajunul sărbătorilor pascale
Decorațiunile de Paște au ajuns în Scuarul Catedralei
Decorațiunile de Paște au ajuns în Scuarul Catedralei
SUA au lansat cu succes un nou satelit spion – NROL-82
SUA au lansat cu succes un nou satelit spion – NROL-82
Spania: Replică din ciocolată a tabloului „Guernica”, de Pablo Picasso
Spania: Replică din ciocolată a tabloului „Guernica”, de Pablo Picasso