Alegerile parlamentare din 28 septembrie se desfășoară într-un context dominat de suspiciuni și dovezi clare de ingerințe externe, în special venite din Federația Rusă. În timp ce cetățenii așteaptă o competiție liberă și corectă, instituțiile statului se confruntă cu cel mai mare val de anchete privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a partidelor din ultimul deceniu. Campania electorală a fost marcată de percheziții, rețineri, interceptări și dezvăluiri despre rețele transfrontaliere, semn că lupta pentru votul cetățenilor nu se poartă doar prin promisiuni și programe politice, ci și prin bani negri și manipulare informațională, scrie Disinfo.md.

Rețelele de cumpărare a voturilor și ingerința Rusiei

Încă de la începutul lunii septembrie, instituțiile de drept au lansat o serie de descinderi în mai multe raioane, documentând coruperea alegătorilor, spălarea de bani și finanțarea ilegală a partidelor. Procuratura Anticorupție a raportat, pe 5 septembrie, primele percheziții într-un dosar vizând un „grup criminal organizat” și sume de ordinul milioanelor de euro. Pe 8 septembrie au urmat 60 de percheziții și 15 rețineri, iar pe 18 septembrie, la Bălți, – 50 de descinderi și 32 de persoane vizate, inclusiv la sediile unui partid pro-rus .

Interceptările obținute de procurori descriu tranșe de „jumătate de milion de euro” aduse pentru a fi distribuite în teritoriu. Jurnaliștii au relatat că o parte din bani ar fi provenit din rețele controlate de persoane apropiate lui Ilan Șor, fugar în Israel, a cărui formațiune — Partidul Șor și ulterior Blocul Victorie — a fost exclusă de CEC de la alegerile din 2025 pentru finanțare ilegală, dar care continuă să influențeze scena politică prin structuri afiliate.

Fenomenul depășește frontierele. La Iași, poliția română a descoperit un call-center cu 13 cetățeni moldoveni care sunau conaționali și îi îndemnau să voteze cu Partidul Socialiștilor, condus de pro-rusul Igor Dodon. Cazul confirmă că operațiunile de influență nu se limitează la interior, ci se desfășoară și în diaspora, cu infrastructură dedicată.

Sursa citată transmite că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a avertizat că ingerințele ruse sunt „mai intense decât în anii precedenți”, iar strategia include atât finanțarea masivă a unor formațiuni, cât și campanii de dezinformare online și în presă. Rapoartele OSCE/ODIHR au constatat, la rândul lor, un climat „extrem de polarizat” și practici netransparente de finanțare, vulnerabilități exploatate frecvent de actori externi.

Dimensiunea fraudei: mărturii și date sociologice

Alegătorii din mai multe raioane au relatat jurnaliștilor că li s-au oferit bani sau pachete cu produse în schimbul votului. În paralel, autoritățile au lansat o linie fierbinte unde cetățenii pot denunța tentativele de corupere, semn al proporțiilor fenomenului.

Cifrele confirmă amploarea riscului. Potrivit ultimului sondaj WatchDog.MD / CBS Research, realizat între 6–13 septembrie 2025 pe un eșantion de 1127 de persoane, 69,8% dintre intervievați au declarat că vor participa cu siguranță la vot, însă aproape 27% rămân indeciși — un segment vulnerabil la corupere și manipulare (Raport PDF). În intenția de vot, PAS este creditat cu 30%, urmat de Blocul Patriotic (PSRM–PCRM–PRIM–PVM) cu circa 13%, Partidul Nostru cu 8%, iar alte formațiuni nu trec pragul, potrivit sursei citate. Această structură arată un electorat profund fragmentat, unde fiecare vot contează și devine ținta unor rețele de cumpărare.

Vot liber și corect: principiu și sancțiuni

Codul Electoral al Republicii Moldova consfințește principiul alegerilor libere și corecte, garantând dreptul fiecărui cetățean de a-și exprima opțiunea fără constrângeri sau avantaje materiale. Pentru a proteja acest principiu, legislația prevede sancțiuni dure. Potrivit Codului contravențional (art. 47¹), acceptarea unor avantaje pentru vot se pedepsește cu amendă de 500–750 unități convenționale, adică între 25.000 și 37.500 lei. Curtea Constituțională a confirmat proporționalitatea acestei sancțiuni, subliniind caracterul ei descurajator .

În cazurile grave — organizarea rețelelor, utilizarea sumelor mari, determinarea modului de vot — intervine Codul Penal, care prevede sancțiuni penale inclusiv privative de libertate. În această campanie, majoritatea dosarelor deschise vizează exact astfel de circumstanțe: grupuri criminale organizate, spălare de bani și implicarea de resurse externe.

Impactul asupra instituțiilor democratice

Frauda electorală nu afectează doar rezultatul unui scrutin. Ea subminează încrederea în instituții — Comisia Electorală Centrală, Curtea Constituțională, partidele — și alimentează cinismul politic. Alegătorii care percep votul ca pe o marfă devin mai puțin interesați să participe în viitor la alegeri, ceea ce favorizează perpetuarea corupției și controlul extern.

Ingerința Rusiei în campaniile din Moldova, confirmată de rapoarte SIS și investigații internaționale, se înscrie într-o strategie mai largă de slăbire a parcursului european al Republicii Moldova. Alegerile din toamna anului 2024 au demonstrat aceeași schemă: finanțări obscure, campanii agresive pe Telegram și încercări de cumpărare a votului, ceea ce face ca scrutinul din 2025 să fie un test de reziliență democratică.

Necesitatea reformelor pentru integritatea electorală

Pentru a proteja democrația, Moldova are nevoie de reforme clare și urgente. În primul rând, transparența totală a finanțării partidelor și controale independente asupra cheltuielilor de campanie. În al doilea rând, consolidarea capacității de investigație a CNA, Procuraturii și SIS, pentru a contracara rețelele transfrontaliere. În al treilea rând, reglementarea spațiului digital, acolo unde rețelele de boți și canalele pro-Kremlin amplifică mesaje false. Și nu în ultimul rând, educația civică: alegătorii trebuie să cunoască sancțiunile și să fie încurajați să denunțe coruperea, fără teamă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Concluzie

Alegerile din 28 septembrie nu sunt doar despre formarea unui nou Parlament. Ele sunt despre viitorul democrației moldovenești, despre capacitatea statului de a rezista ingerințelor externe și de a garanta votul liber și corect. Dovezile adunate în ultimele săptămâni — percheziții, rețineri, bani confiscați, call-centere descoperite și fluxuri transfrontaliere — arată că integritatea procesului electoral este pusă la încercare. Rămâne ca instituțiile să aplice legea cu fermitate, iar societatea să sancționeze prin vigilență orice tentativă de fraudă. Doar astfel Republica Moldova își poate apăra drumul spre un stat de drept autentic și spre Uniunea Europeană.

#alegeri parlamentare #corupere alegători #finantare ilegala #ingerințe

Fostul președinte al Republicii Moldova și deputat al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a sesizat Curtea Constituțională și solicită declararea drept neconstituțională a prevederii din Codul de procedură penală potrivit căreia foștii șefi ai statului pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Sesizarea vizează articolul din Codul de procedură penală, potrivit căruia CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova, scrie IPN. Dodon susține că norma este aplicată prin analogie și în cazul foștilor șefi de stat. Autorul sesizării consideră că prevederea nu face distincție între infracțiunile comise de un președinte în timpul exercitării mandatului, faptele de drept comun și situația unui fost președinte al cărui mandat a încetat.

Potrivit deputatului, după încetarea mandatului, dacă nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, la instanțele de drept comun. Totodată, acesta susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

În sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sesizarea lui Igor Dodon vine în contextul în care fostul președinte este judecat chiar la Curtea Supremă de Justiție, în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Procesul are ca obiect acuzații de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. Igor Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul este unul politic.

#Igor Dodon #judecare #presedinti #raport Curtea Constituțională #sesizare