Viceprimarul capitalei Victor Chironda bate alarma și avertizează proprietarii apartamentelor în blocurile din preajma Hotelului Național, amplasat pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.4, de potențiale riscuri majore, în cazul în care clădirea va fi demolată. Printre acestea, se numără seisme în urma tăierii betonului și degradarea drumului de acces din zonă, pentru că acolo se va lucra cu camioane mari. Viceprimarul nu exclude generarea vreunui proces de eroziune, amintind de situația care s-a întâmplat cu blocurile de la Otaci acum câțiva ani. Ce soluție vede?

Mai multe declarații au fost făcute în conferința de presă susținută vineri, 25 iunie curent, în incinta Primăriei (transmisă de Rlive.md).

În primul rând, Victor Chironda, chiar dacă a rămas fără atribuțiile principale de ramură, va iniția o procedură de consultare publică cu locatarii din zonă, „pentru că ei trebuie să cunoască detalii despre cum va fi demolat Hotelul Național și ce va fi construit în loc”.

„Este o clădire construită din beton și metal, dintr-un beton rezistent – niște structuri destul de complicate. Asta va însemna timp de 1-2-3 ani gălăgie, praf, transport greu care va evacua gunoiul și multe alte probleme, ca de exemplu posibile pericole de seismicitate a zonei. În comparație cu alte blocuri, clădirea are cea mai rezistentă fundație”.

Potrivit lui, o expertiză tehnică anterioară spune clar că clădirea nu reprezintă un pericol de avariere, nu are afecțiuni majore și poate fi ușor restabilită. Mai mult, va solicita o nouă expertiză tehnică a proiectului de demolare și de reconstrucție pentru a reconfirma acest fapt, în plus, pentru a afla unde va fi evacuat gunoiul, care vor fi străzile pe care vor circula camioanele și cum va fi afectat traficul rutier.

„Trebuie să clarificăm foarte bine, împreună cu Autoritatea Publică Centrală, cu Agenția Proprietății Publice, ce se întâmplă cu acest hotel, pentru că noi cunoaștem că au fost mulți ani la rând procese de judecată privind dreptul de proprietate asupra clădirii. Cu ce s-a finalizat? Care este în continuare poziția statului? După mine este incorect să obții o clădire în baza unui contract de concesiune în care scrie foarte clar că tu trebuie să investești ca să repari și să inovezi această clădire, iar tu vii și spui că vrei să o demolezi și să construiești altceva. Nu este nici corect, nici legal”.

Astfel, o soluție ar fi reabilitarea Hotelului Național. „Chiar să admitem cazul în care statul acceptă demolarea, vreau să fim siguri că știm ce facem, că asta nu va afecta interesele oamenilor care locuiesc în preajmă și că oamenii nu vor plăti acest preț al problemelor colaterale legate de procedura de demolare”.

„După actele prezentate „Moldova-Tur” nu este foarte bogată. Ce se întâmplă în caz că se întâmplă un proces de eroziune și sunt afectate apartamentele oamenilor din blocul alăturat? Cine va compensa cheltuielile, cine-și va asuma costurile? Știm sigur că nu va fi o problemă ca în Otaci? Ce se va întâmpla dacă vor degrada drumurile de acces, pentru că vor circula pe acolo mult timp camioane. Cine va fi responsabil de acoperirea cheltuielilor pentru reabilitare? Lucrurile acestea nu sunt clare, de aceea până nu sunt clare nu trebuie să acceptăm demolarea”.

S-a votat pentru una, se discută despre alta… Reconstrucția Hotelului Național – într-o galerie FOTO

Firma Alfa-Engineering din Căușeni a fost cea care în anul 2006 a intrat în posesia a 83,24% de acțiuni ale statului în societatea Moldova-Tur, care deținea Hotelul Naţional. Noul proprietar a plătit 2,15 milioane de dolari și se obliga ca, în decurs de doi ani, să investească 33 de milioane de dolari. De atunci, au trecut 11 ani, dar tot o ruină a rămas.

#apartamente #Hotelul National #pericol

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.