Alertă de CUTREMUR! Apartamentele din preajma Hotelului Național, în caz de demolare, sunt sub pericol. Alte DETALII!

Viceprimarul capitalei Victor Chironda bate alarma și avertizează proprietarii apartamentelor în blocurile din preajma Hotelului Național, amplasat pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.4, de potențiale riscuri majore, în cazul în care clădirea va fi demolată. Printre acestea, se numără seisme în urma tăierii betonului și degradarea drumului de acces din zonă, pentru că acolo se va lucra cu camioane mari. Viceprimarul nu exclude generarea vreunui proces de eroziune, amintind de situația care s-a întâmplat cu blocurile de la Otaci acum câțiva ani. Ce soluție vede?

Mai multe declarații au fost făcute în conferința de presă susținută vineri, 25 iunie curent, în incinta Primăriei (transmisă de Rlive.md).

În primul rând, Victor Chironda, chiar dacă a rămas fără atribuțiile principale de ramură, va iniția o procedură de consultare publică cu locatarii din zonă, „pentru că ei trebuie să cunoască detalii despre cum va fi demolat Hotelul Național și ce va fi construit în loc”.

„Este o clădire construită din beton și metal, dintr-un beton rezistent – niște structuri destul de complicate. Asta va însemna timp de 1-2-3 ani gălăgie, praf, transport greu care va evacua gunoiul și multe alte probleme, ca de exemplu posibile pericole de seismicitate a zonei. În comparație cu alte blocuri, clădirea are cea mai rezistentă fundație”.

Potrivit lui, o expertiză tehnică anterioară spune clar că clădirea nu reprezintă un pericol de avariere, nu are afecțiuni majore și poate fi ușor restabilită. Mai mult, va solicita o nouă expertiză tehnică a proiectului de demolare și de reconstrucție pentru a reconfirma acest fapt, în plus, pentru a afla unde va fi evacuat gunoiul, care vor fi străzile pe care vor circula camioanele și cum va fi afectat traficul rutier.

„Trebuie să clarificăm foarte bine, împreună cu Autoritatea Publică Centrală, cu Agenția Proprietății Publice, ce se întâmplă cu acest hotel, pentru că noi cunoaștem că au fost mulți ani la rând procese de judecată privind dreptul de proprietate asupra clădirii. Cu ce s-a finalizat? Care este în continuare poziția statului? După mine este incorect să obții o clădire în baza unui contract de concesiune în care scrie foarte clar că tu trebuie să investești ca să repari și să inovezi această clădire, iar tu vii și spui că vrei să o demolezi și să construiești altceva. Nu este nici corect, nici legal”.

Astfel, o soluție ar fi reabilitarea Hotelului Național. „Chiar să admitem cazul în care statul acceptă demolarea, vreau să fim siguri că știm ce facem, că asta nu va afecta interesele oamenilor care locuiesc în preajmă și că oamenii nu vor plăti acest preț al problemelor colaterale legate de procedura de demolare”.

„După actele prezentate „Moldova-Tur” nu este foarte bogată. Ce se întâmplă în caz că se întâmplă un proces de eroziune și sunt afectate apartamentele oamenilor din blocul alăturat? Cine va compensa cheltuielile, cine-și va asuma costurile? Știm sigur că nu va fi o problemă ca în Otaci? Ce se va întâmpla dacă vor degrada drumurile de acces, pentru că vor circula pe acolo mult timp camioane. Cine va fi responsabil de acoperirea cheltuielilor pentru reabilitare? Lucrurile acestea nu sunt clare, de aceea până nu sunt clare nu trebuie să acceptăm demolarea”.

S-a votat pentru una, se discută despre alta… Reconstrucția Hotelului Național – într-o galerie FOTO

Firma Alfa-Engineering din Căușeni a fost cea care în anul 2006 a intrat în posesia a 83,24% de acțiuni ale statului în societatea Moldova-Tur, care deținea Hotelul Naţional. Noul proprietar a plătit 2,15 milioane de dolari și se obliga ca, în decurs de doi ani, să investească 33 de milioane de dolari. De atunci, au trecut 11 ani, dar tot o ruină a rămas.

#apartamente #Hotelul National #pericol

Italia pregătește revenirea la energia nucleară, la aproape patru decenii după ce a renunțat la aceasta în urma dezastrului de la Cernobîl. Senatul de la Roma a aprobat miercuri definitiv legislația care creează cadrul pentru reintroducerea energiei nucleare în mixul energetic al țării, scrie mediafax.ro.

Legea a fost adoptată cu 81 de voturi pentru, 51 împotrivă și șapte abțineri, după ce fusese aprobată anterior și de Camera Deputaților. Potrivit AP, măsura reprezintă unul dintre principalii pași ai guvernului condus de Giorgia Meloni pentru consolidarea securității energetice și atingerea obiectivelor climatice.

Noua legislație nu autorizează însă construirea imediată a unor centrale nucleare. Ea stabilește cadrul juridic necesar pentru dezvoltarea tehnologiilor nucleare de nouă generație și permite guvernului să pregătească, în următoarele 12 luni, decrete privind autorizarea reactoarelor, standardele de siguranță, gestionarea deșeurilor radioactive și criteriile pentru alegerea viitoarelor amplasamente.

Guvernul italian își îndreaptă atenția în special către reactoarele modulare mici, cunoscute sub acronimul SMR, și către alte tehnologii nucleare avansate. Susținătorii acestora spun că ar putea fi mai sigure, mai flexibile și mai rapide de construit decât reactoarele nucleare tradiționale.

Italia a renunțat la nuclear după Cernobîl

Italia s-a numărat printre primele țări europene care au dezvoltat energie nucleară și a operat patru reactoare. Situația s-a schimbat însă după accidentul de la Cernobîl, din 1986.

În 1987, italienii s-au pronunțat prin referendum asupra programului nuclear, iar rezultatul a dus, în practică, la abandonarea acestuia. Un nou referendum organizat în 2011, după accidentul nuclear de la Fukushima, a blocat din nou revenirea țării la această sursă de energie.

Ministrul italian al Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, a descris votul de miercuri drept un moment istoric.

Potrivit oficialului, „energia nucleară nu înseamnă o întoarcere în trecut. Atunci când este integrată cu sursele regenerabile, este o tehnologie câștigătoare, care poate oferi rezultate extraordinare pentru securitatea noastră energetică”.

Mizează pe nuclear pentru a reduce dependența energetică

Executivul de la Roma susține că revenirea la energia nucleară este justificată de creșterea estimată a consumului de electricitate, de obiectivele climatice și de necesitatea reducerii dependenței energetice a țării. Problemele de securitate energetică au devenit mai importante pentru statele europene după invazia Rusiei în Ucraina.

Italia este puternic dependentă de energia importată și, deși nu mai produce electricitate în centrale nucleare proprii, consumă energie provenită din centrale nucleare aflate în alte țări europene.

Autoritățile estimează că necesarul de electricitate va crește în următorii ani, odată cu electrificarea transporturilor, locuințelor și activităților economice, dar și cu dezvoltarea centrelor de date și a altor tehnologii cu un consum ridicat de energie.

Atitudinea italienilor față de energia nucleară pare, de asemenea, să se fi schimbat. Un sondaj realizat în iunie 2026 de compania italiană de cercetare Only Numbers arată că aproximativ 55% dintre italieni susțin centralele nucleare de nouă generație, sprijinul fiind mai ridicat în rândul generațiilor tinere.

Noile reactoare sunt încă la ani distanță

Revenirea efectivă la producția de energie nucleară nu este însă iminentă. Italia nu are încă un depozit național permanent pentru deșeurile radioactive provenite din vechiul program nuclear, acestea fiind păstrate în instalații temporare din mai multe zone ale țării.

Există și semne de întrebare privind costurile noilor tehnologii. Estimările din industrie preluate de sursa citată indică un cost cuprins între 3 și 6 miliarde de euro, fără infrastructura suplimentară și investițiile necesare în rețeaua electrică, pentru un singur reactor modular de 300 MW.

Experții centrului de analiză pentru climă și energie ECCO consideră că stabilirea unui cadru de reglementare este un lucru pozitiv, dar au avertizat asupra interesului redus al investitorilor privați pentru tehnologii care nu sunt încă suficient de competitive sau dezvoltate comercial.

Organizațiile de mediu și partidele din opoziție și-au exprimat deja dezacordul față de planurile guvernului.

Alte dispute sunt așteptate atunci când autoritățile vor începe să stabilească amplasamente concrete pentru eventualele reactoare și pentru depozitarea deșeurilor radioactive.