După ce ieri, socialiștii și comuniștii au făcut mare zarvă, pentru că nu s-a ales președintele Parlamentului și nu s-au constituit celelalte organe de conducere a Legislativului, la ședința de constituire a noului Parlament, deși erau la curent că acest lucru nu urma să aibă loc, fostul deputat și ambasador Andrei Popov a făcut o analiză a tuturor ședințelor Legislativelor de constituire din 1990 și până în 2021.

Astfel, potrivit analizei expertului din cadrul Institutului pentru Inițiative Strategice, Andrei Popov, ședința de constituire a Parlamentului a durat cel mai mult ca perioadă și niciodată în istoria celor 11 Legislaturi parlamentare 1990 – 2021, ședința de constituire a Parlamentului nu a fost convocată la doar 15 zile de la data alegerilor parlamentare – cu două săptămâni mai devreme decât termenul-limită de 30 de zile prevăzut de Constituție (art 63).

„Niciodată, prima ședință a Parlamentului nou ales nu a fost convocată atât de repede – la doar 3 zile – de la validarea alegerilor de către Curtea Constituțională. Practica anterioară era 7-20 de zile. Dacă joi, 29 iulie 2021, așa cum se anticipează, va fi ales președintele Parlamentului, aceasta va reprezenta repetarea recordului înregistrat pe 24 aprilie 2005, când speakerul a fost ales în mai puțin de 3 săptămâni de la data alegerilor Parlamentare. Și atunci, și acum – în 18 zile, însă 103 de zile în 2019, 54 de zile în 2014, 30 și 37 de zile în august și mai 2009. Dacă pe 29 iulie va fi ales președintele Parlamentului aceasta va fi cea mai rapidă alegere a de la validarea rezultatelor de către CCM – doar 6 zile. Pentru comparație, în 2019 și 2014, președinții Parlamentului au fost aleși după 91 și, respectiv, 45 de zile de la validarea rezultatelor. Dacă, așa cum s-a anunțat, viitorul Guvern va fi votat în următoarele două săptămâni, aceasta va fi pentru prima dată când un Guvern este aprobat în mai puțin de 1 lună după alegeri”, spune Popov.

Totodată, fostul deputat notează că, au fost cel puțin patru ședințe de constituire a Legislativului – 4 din ultimele 5, la care nu a fost ales speakerul și nu au fost constituite organele de conducere a Parlamentului (2019, 2014, 2010 și mai 2009).

Mai jos redăm analiza realizată de Andrei Popov

2019

24 februarie – Alegerile parlamentare.

9 martie – CCM a validat rezultatele

21 martie – ședința de constituire (25 de zile după alegeri și 12 zile de la validare)

8 iunie – Zinaida Grecianii aleasă speaker (103 zile de la alegeri și 91 de zile de la validare).

2014

30 noiembrie – Alegerile

9 decembrie – Validarea

29 decembrie – ședința de constituire.

23 ianuarie – Andrian Candu ales speaker (54 de zile de la alegeri și 45 de la validare).

2010

28 noiembrie – alegerile

24 decembrie – validarea

30 decembrie – Marian Lupu ales speaker (32 de zile după alegeri și 6 zile de la validare).

2009

29 iulie – alegeri

14 august – validarea

28 august – Mihai Ghimpu ales speaker (30 de zile după alegeri și 14 zile de la validare).

2009

5 aprilie – alegeri

22 aprilie – validarea

12 mai – Vladimir Voronin ales speaker (37 de zile după alegeri și 20 de zile de la validare).

2005

6 martie -alegerile

17 martie – validarea

24 martie – Marian Lupu ales Speaker (18 zile de la alegeri și 7 zile de la validare).

2001

25 februarie – alegerile

13 martie -Validarea

20 martie – Eugenia Ostapciuc aleasă speaker.

1998

22 martie – alegerile

9 aprilie – validarea.

23 aprilie – Dumitru Diacov ales speaker.

1994

27 februarie – alegerile

29 martie – Petru Lucinschi ales speaker.

1990

Februarie-martie – alegerile pentru Sovietul Suprem al RSS Moldovenească.

17 aprilie – prima ședință

27 aprilie – Mircea Snegur ales președinte al Sovietului Suprem al RSSM.

#analiza #Andrei Popov #constituire #parlament

Cel puţin 83 de persoane au fost arestate în weekend, în întreaga Turcie, în descinderi în baruri gay şi la locuinţe ale unor activişti gay, în cadrul unei operaţiuni de protecţie a ”familiei tradiţionale” a poliţiei turce, denumită ”Familia mea este în siguranţă”, au anunţat autorităţile şi una dintre asociaţiile vizate, relatează AFP, scrie News.ro.

„! În cadrul operaţiunilor «Familia mea este în siguranţă» (…), s-au angajat urmăriri judiciare împotriva a 162 de suspecţi, nouă asociaţii şi 13 întreprinderi, în (…) 15 provincii”, inclusiv la Istanbul, Ankara şi Izmir, principalele trei oraşe din ţară, a anunţat duminică pe X ministrul turc de Interne Akin Gürlek.

El a anunţat că unele dintre persoane arestate sunt acuzate de „obscenitate” sau ajutarea prostituţiei

Aceste operaţiuni fac parte din „Deceniul familiei”, proclamat de către preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, în vederea „protejării copiilor noştri, instituţiei familiale şi ordinii sociale”, a subliniat Akin Gürlek.

SITE-URI INACCESIBILE

La Istanbul, poliţişti au desfăşurat descinderi în mai multe baruri gay şi într-un club de noapte considerat un refugiu al comunităţii lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor, potrivit unor imagini difuzate de presa proguvernamentală.

Un hamam pentru bărbaţi, cunoscut ca fiind un loc de prostituţie, a fost de asemenea vizat.

Potrivit parchetelor din Ankara, Istanbul şi Izmir, citate de agenţia turcă de presă de stat Anadolu, cel puţin 63 de persoane au fost arestate.

În total, 21 dintre ele au fost arestate în cadrul unei anchete împotriva asociaţiei de apărarea drepturilor homosexualilor Kaos GL – una dintre cele mai importante din Turcia -, acuzată de postare online a unor conţinuturi obscene, potrivit Parchetului din Ankara.

Asociaţia Kaos GL, al cărei sediu a fost percheziţionat, a anunţat anterior că „aproape 50 de apărători şi apărătoare ale drepturilor lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor (…) au fost reţinuţi şi sunt vizaţi în proceduri judiciare care implică interogatorii sau arestări” în întreaga ţară.

Contul X al Kaos GL şi al altor 15 organizaţii gay au fost blocate sâmbătă în Turcia la cererea autorităţilor, iar alte 31 de conturi au fost blocate duminică, potrivit unei asociaţii de apărarea libertăţii de exprimare.

Autorităţile turce au blocat de asemenea accesul la mai multe site-uri şi au cerut blocarea câtorva zeci de conturi Instagram şi YouTube şi de pagini Facebook ale unor asociaţii gay.

„ESCALADARE ŞOCANTĂ”

Homosexualitatea nu este reprimată penal în Turcia, însă homofobia este larg răspândită până la vârful statului.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan cataloghează frecvent lesbienele, gay-ii, bisexualii şi transsexualii drept „perverşi” responsabili de declinul natalităţii.

„Valul masiv de arestări (…) a activiştilor LGBT marchează o escaladare şocantă în reprimarea în Turcia. Această impunere a unei agende morale constituie o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale şi angajamentelor internaţionale ale Turciei şi antrenează ţara pe o cale obscură”, a denunţat pe X raportorul pentru Turcia în Parlamentul European (PE) Nacho Sanchez Amor.

„Existenţa nu poate fi interzisă şi nici împiedicată. Drepturile lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor sunt drepturi ale omului”, a subliniat deputata Özgul Saki, din cadrul Partidului Egalităţii şi Democraţiei Popoarelor (DEM, prokurd).

Ea a acuzat Guvernul islamo-conservator aflat la putere din 2002, de faptul că „vrea să reducă societatea la un singur mod de viaţă, sub acoperirea «protecţiei familiei»”.