Curs valutar
  • EUR
    20.0508
    0.3217%
  • USD
    17.1338
    0.2667%
  • RUB
    0.2066
    0.7744%
  • RON
    3.8136
    0.2255%
  • UAH
    0.3835
    0.1043%

Toate știrile

24 august 2026

Analiză! Cât a durat și ce s-a aprobat la ședințele de constituire a Parlamentului din 1990 și până în 2021

27 Iul. 2021, 11:24
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
27 Iul. 2021, 11:24 // Politica //  Realitatea.md

După ce ieri, socialiștii și comuniștii au făcut mare zarvă, pentru că nu s-a ales președintele Parlamentului și nu s-au constituit celelalte organe de conducere a Legislativului, la ședința de constituire a noului Parlament, deși erau la curent că acest lucru nu urma să aibă loc, fostul deputat și ambasador Andrei Popov a făcut o analiză a tuturor ședințelor Legislativelor de constituire din 1990 și până în 2021.

Astfel, potrivit analizei expertului din cadrul Institutului pentru Inițiative Strategice, Andrei Popov, ședința de constituire a Parlamentului a durat cel mai mult ca perioadă și niciodată în istoria celor 11 Legislaturi parlamentare 1990 – 2021, ședința de constituire a Parlamentului nu a fost convocată la doar 15 zile de la data alegerilor parlamentare – cu două săptămâni mai devreme decât termenul-limită de 30 de zile prevăzut de Constituție (art 63).

„Niciodată, prima ședință a Parlamentului nou ales nu a fost convocată atât de repede – la doar 3 zile – de la validarea alegerilor de către Curtea Constituțională. Practica anterioară era 7-20 de zile. Dacă joi, 29 iulie 2021, așa cum se anticipează, va fi ales președintele Parlamentului, aceasta va reprezenta repetarea recordului înregistrat pe 24 aprilie 2005, când speakerul a fost ales în mai puțin de 3 săptămâni de la data alegerilor Parlamentare. Și atunci, și acum – în 18 zile, însă 103 de zile în 2019, 54 de zile în 2014, 30 și 37 de zile în august și mai 2009. Dacă pe 29 iulie va fi ales președintele Parlamentului aceasta va fi cea mai rapidă alegere a de la validarea rezultatelor de către CCM – doar 6 zile. Pentru comparație, în 2019 și 2014, președinții Parlamentului au fost aleși după 91 și, respectiv, 45 de zile de la validarea rezultatelor. Dacă, așa cum s-a anunțat, viitorul Guvern va fi votat în următoarele două săptămâni, aceasta va fi pentru prima dată când un Guvern este aprobat în mai puțin de 1 lună după alegeri”, spune Popov.

Totodată, fostul deputat notează că, au fost cel puțin patru ședințe de constituire a Legislativului – 4 din ultimele 5, la care nu a fost ales speakerul și nu au fost constituite organele de conducere a Parlamentului (2019, 2014, 2010 și mai 2009).

Mai jos redăm analiza realizată de Andrei Popov

2019

24 februarie – Alegerile parlamentare.

9 martie – CCM a validat rezultatele

21 martie – ședința de constituire (25 de zile după alegeri și 12 zile de la validare)

8 iunie – Zinaida Grecianii aleasă speaker (103 zile de la alegeri și 91 de zile de la validare).

2014

30 noiembrie – Alegerile

9 decembrie – Validarea

29 decembrie – ședința de constituire.

23 ianuarie – Andrian Candu ales speaker (54 de zile de la alegeri și 45 de la validare).

2010

28 noiembrie – alegerile

24 decembrie – validarea

30 decembrie – Marian Lupu ales speaker (32 de zile după alegeri și 6 zile de la validare).

2009

29 iulie – alegeri

14 august – validarea

28 august – Mihai Ghimpu ales speaker (30 de zile după alegeri și 14 zile de la validare). 

2009

5 aprilie – alegeri

22 aprilie – validarea

12 mai – Vladimir Voronin ales speaker (37 de zile după alegeri și 20 de zile de la validare).

2005

6 martie -alegerile

17 martie – validarea

24 martie – Marian Lupu ales Speaker (18 zile de la alegeri și 7 zile de la validare).

2001

25 februarie – alegerile

13 martie -Validarea

20 martie – Eugenia Ostapciuc aleasă speaker.

1998

22 martie – alegerile

9 aprilie – validarea.

23 aprilie – Dumitru Diacov ales speaker.

1994

27 februarie – alegerile

29 martie – Petru Lucinschi ales speaker.

1990

Februarie-martie – alegerile pentru Sovietul Suprem al RSS Moldovenească.

17 aprilie – prima ședință

27 aprilie – Mircea Snegur ales președinte al Sovietului Suprem al RSSM.

Realitatea Live

24 Aug. 2026, 20:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
24 Aug. 2026, 20:30 // Slider //  Ana Panaguța

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!