Muzeele din subordinea Ministerului Culturii s-au solidarizat cu poporul ucrainean și oferă acces gratuit tuturor cetățenilor ucraineni care s-au refugiat în Republica Moldova. Aceștia au posibilitatea să viziteze expozițiile permanente și temporare, dar și să participe la activitățile culturale organizate de instituții.

Adresele și programele de lucru ale muzeelor din subordinea Ministerului Culturii:

Muzeul Național de Artă al Moldovei: str. 31 August 1989, 115. Program de vizitare: marți -duminică în intervalul 10:00 – 18:00. Ghidaje gratuite se efectuează miercuri și vineri, ora 14: 00, cu programare prealabilă la numerele de telefon: 022 24 13 12 sau 022 24 20 90. https://www.mnam.md/

Muzeul Național de Istorie a Moldovei: str. 31 August 1989, 121A. Program de vizitare: sâmbătă – joi în intervalul 10:00 – 17:00 (din 1 aprilie – până la 18:00). Ghidajele sunt gratuite. https://www.nationalmuseum.md/ro/
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală: str. Mihail Kogălniceanu, 82. Program de vizitare: marți -duminică în intervalul 10:00– 17:00 (din 1 aprilie – până la 18:00). Ghidajele sunt gratuite. https://www.muzeu.md/
Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”: str. A. Mateevici, 79. Program de vizitare: marți-duminică, în intervalul 10:00 – 16:00 (din 1 aprilie – până la 17:00). Ghidajele sunt gratuite. https://mnl.md/
Casa-Muzeu „A.S. Pușkin”, str. Anton Pann, 19; program de vizitare: marți-duminică, în intervalul 10:00 – 16:00. Ghidaje: în limba română: 50 lei; în limba rusă: 100 lei. https://www.facebook.com/casamuzeu.puskin
Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”, s. Butuceni, r. Orhei. Program de vizitare: luni-vineri, în intervalul 8:00 – 19:00; sâmbătă-duminică: 8:00 – 21:00. Ghidajele sunt gratuite. http://orheiulvechi.com/
Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău, aflat pe str. A. Mateevici, 60A. Program de vizitare: 09:00 – 17:00, marți-sâmbătă. Ghidaje în limba română sau rusă: 50 lei. https://www.facebook.com/muzeul.chisinaului

Potrivit datelor oficiale, în prezent, pe teritoriul Republicii Moldova se află în jur de 100 de mii de refugiați ucraineni. Dintre aceștia, aproape 5 mii au depus cereri pentru a obține azil.

#muzeu #refugiati #Ucraina

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.