Realitatea.md

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat Raportul auditului asupra rapoartelor financiare ale Autorității Naționale de Integritate, încheiate la 31 decembrie 2020. Totodată, în scopul înlăturării cauzelor ce au stat la baza denaturărilor și neconformităților expuse în raportul de audit, Curtea de Conturi a înaintat șase recomandări, care necesită a fi implementate, pentru a controla mai bine riscurile de denaturare sau conformitate.

Misiunea de audit a avut drept scop de a verifica, sub toate aspectele semnificative, dacă rapoartele financiare ale ANI, prezintă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil și, în ansamblul lor, nu conțin denaturări semnificative datorate fraudei sau erorilor, precum și emiterea unei opinii.

Pe parcursul misiunii de audit au fost remarcate unele deficiențe legate de controlul financiar, care au determinat emiterea opiniei cu rezerve. Astfel, efectul recunoașterii necorespunzătoare a unor servicii de mentenanță adaptivă și perfectivă în componența cheltuielilor perioadei de gestiune a generat subevaluarea valorii grupei de conturi „Active nemateriale” cu 238,8 mii de lei. Aceste servicii, de fapt, urmau a fi capitalizate, dat fiind că au contribuit la dezvoltarea unui sistem informațional și au sporit potențialul de servicii ale acestuia. Concomitent, au fost denaturate și cheltuielile aferente amortizării activelor nemateriale, precum și rezultatul financiar al anului de gestiune.

De asemenea, auditul a scos în evidență alte observații care nu au influențat opinia de audit. Astfel, nu au fost înregistrate în evidența contabilă unele bunuri amplasate la sol, aferente clădirii gestionate de ANI, dat fiind netransmiterea documentată a acestora de către Procuratura Generală, ca entitate care le-a gestionat până la hotărârea de trecere a acestora către autoritatea auditată. Procedura de transmitere lacunară a condiționat neobținerea de către ANI a unor posibile beneficii economice din utilizarea acestora, precum și pierderea controlului de gestiune asupra lor, dat fiind construirea unor noi construcții, prin demolarea celor vechi, de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, entitate care dispune în gestiune o cotă parte din clădirea administrativă. În rezultatul apariției unor noi construcții amplasate pe acest teren, nedeținute de ANI, s-a creat o incoerență dintre cadrul de reglementare și situația economico-patrimonială, prin prisma drepturilor și obligațiunilor de facto.

ANI, deși dispune de unele obiective strategice care sunt dispersate în diferite strategii și planuri tangențiale prevenirii corupției, aceasta nu deține o strategie de dezvoltare a entității per ansamblu. De menționat că, deși, din anul 2018, Autoritatea Națională de Integritate a elaborat proiectul Strategiei de dezvoltare a ANI, documentul nu a fost aprobat corespunzător până în prezent, cauza fiind necesitatea unei coordonări mai ample şi examinări mai îndelungate a documentului în procesul de finalizare și adoptare.

La compartimentul achiziții publice auditul a constatat că, unele procurări nu au întrunit pe deplin criteriile de conformitate care guvernează acest domeniu, ceea ce a generat utilizarea neconformă a resurselor bugetare, limitarea transparenței achizițiilor publice desfășurate, precum și sporirea riscului ratării unor posibile avantaje economice ca rezultat al nelansării unei noi proceduri de achiziție publică.

Patrimoniul gestionat de ANI, în aspectul existenței și componenței materiale, a constituit 11,6 mil. de lei, la finele anului 2020. Veniturile au constituit 15,4 mil. de lei, iar cheltuielile – 16,7 mil. de lei. Sursa de finanțare a cheltuielilor este bugetul de stat.

#CCRM #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 110 mii de persoane din sectorul Întreprinderilor Mici și Mijlocii au primit consultanță în afaceri, circa 38 000 de companii au fost instruite, iar alte 4 500 de companii au primit finanțare în sumă totală de peste 665 milioane lei.

Finanțările ODIMM, la rândul lor, au generat investiții în economia națională de circa două miliarde lei și au creat aproximativ 11 000 de locuri de muncă.

Acestea sunt rezultatele Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, un ambasador al mediului de afaceri, în cei 14 ani de activitate.

Instituția a fost creată pe 17 mai 2007 la inițiativa Ministerului Economiei și Infrastructuri. Reușitele ODIMM au fost prezentate astăzi în cadrul unei conferințe de presă.

„De-a lungul activității, ODIMM a evoluat constat completându-și portofoliul cu noi produse și servicii pentru sectorul ÎMM din R.Moldova. Cu ajutorul nostru companiile reușesc să micșoreze costurile operaționale, să reducă riscurile de business, să aducă valoare adăugată brandului, să genereze noi surse de venit și să devină competitive pe piața locală și pe diverse piețe externe. ODIMM este prezentă în toate regiunile Moldovei, de la Nord la Sud, punând la dispoziția ÎMM-urilor 11 Incubatoare de Afaceri pentru fortificarea start-up-urilor, 3 clustere pentru consolidarea relațiilor dintre actorii regionali; o rețea de centre de consultanță, pe lângă consiliile raionale, sunt în proces de constituire Platformele Industriale Multifuncționale pentru susținerea producătorilor locali”, a declarat Iulia Costin, directorul general al ODIMM.

Iar lucrurile bune nu se opresc aici. Potrivit directorului general, Iulia Costin, pe parcursul anului 2021, cu suportul Guvernului și a partenerilor de dezvoltare externi, ODIMM va lansa șapte noi programe de suport în afaceri care vor spori competitivitatea ÎMM-urilor.

De asemenea, aceste programe vor oferi antreprenorilor, aflați în dificultate, oportunități de relansare a afacerilor, vor fortifica turismul rural, vor impulsiona transferul de tehnologie dintre universități și sectorul privat, și, nu în ultimul rând, vor stimula constituirea întreprinderilor sociale, etc.

„În 14 ani de activitate ODIMM și-a consolidat rolul de cea mai importantă instituție de suport pentru întreprinderile mici și mijlocii, acordând servicii de consultanță, suport și instruire tinerilor și femeilor cu idei de afaceri, migranților reveniți acasă, companiilor cu potențial de creștere și export, tuturor persoanelor interesate de domeniul businessului. MEI și ODIMM vor fi în continuare alături de antreprenori cu instrumentele existente, vor lansa noi inițiative de suport și vor continua să inoveze în tot ceea ce fac, pentru a răspunde necesităților la zi a antreprenorilor”, a declarat ministrul Economiei și Infrastructurii, Mihail Lupașcu.

În cei 14 ani, Uniunea Europeană a fost un partener de încredere al ODIMM, care a contribuit atât prin expertiză și asistență tehnică, cât și prin susținerea financiară a antreprenorilor din regiuni, dezvoltarea infrastructurii de suport în afaceri și transformarea digitală a companiilor.

Suportul integrat al Uniunii Europene pentru dezvoltarea sectorului IMM și consolidarea capacităților ODIMM însumează, de-a lungul anilor peste 17 milioane de Euro.