Ministerul Energiei din Republica Moldova a lansat un plan cuprinzător pentru gestionarea situațiilor excepționale pe piața energiei electrice, elaborat în colaborare cu Uniunea Europeană și PNUD Moldova. Acest plan, bazat pe evaluări naționale și regionale ale riscurilor de securitate a aprovizionării cu energie electrică, este destinat să prevină și să gestioneze crizele legate de furnizarea energiei electrice, scrie BANI.MD.

Planul de pregătire pentru riscuri a fost dezvoltat cu sprijinul programului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova” și se aliniază cu cerințele Uniunii Europene. Acesta include măsuri pentru abordarea a 31 de scenarii regionale de criză identificate de ENTSO-E, dintre care 26 sunt relevante pentru Moldova. Printre acestea, un scenariu național specific se referă la suprasolicitarea rețelelor electrice de joasă tensiune din orașe, cauzată de deficitul de gaze naturale în sezonul rece și utilizarea intensificată a aparatelor electrice pentru încălzire.

*Planul acoperă riscuri variate, inclusiv lipsa combustibilului, eșecul pieței energetice, atacuri cibernetice, vreme extremă, defecțiuni tehnice, dezastre naturale și erori umane. Reglementările stabilesc responsabilitățile operatorilor de sisteme energetice, participanților pe piața energiei electrice și consumatorilor, asigurând transparență și respectarea cerințelor pieței competitive.

Comisia pentru situații excepționale, care poate fi sesizată de operatorul sistemului de transport al energiei electrice sau de Ministerul Energiei, are rolul de a evalua riscurile și de a coordona acțiunile în caz de criză. Deciziile Comisiei sunt obligatorii și prevalează asupra planurilor proprii ale întreprinderilor electroenergetice și altor acte normative în domeniu.

Consumul total de energie electrică în Republica Moldova în 2022 a fost de aproximativ 4513 milioane kWh, cu sarcini de vârf ce depășesc 1000 MW în timpul iernii. Rețelele electrice de distribuție conectează 1.284.800 de consumatori finali, majoritatea fiind consumatori casnici, care au utilizat aproximativ 44% din energia furnizată în acel an.

Acest regulament se aliniază cu Regulamentul UE 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și face parte din Pachetul de Integrare a Pieței Energiei Electrice, care vizează conectarea piețelor naționale din Comunitatea Energetică cu piața unică energetică europeană până la sfârșitul anului 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cuciurgan #gaz #ministerul energiei #plan de urgenta

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.