Bătaie de joc! Investiții de 164 mii de dolari în obiective prin proiectele IFAD, care nu sunt funcționale nici astăzi

Bani investiți în edificii și soft-uri care nu au mai fost duse la bun sfârșit, precum și o atitudine neglijentă a autorităților publice locale față de investițiile în domeniul infrastructurii. Acestea sunt câteva din concluziile la care au ajuns auditorii Curții de Conturi (CCRM), care au evaluat două programe de țară finanțate din fondurile externe și gestionate prin intermediul Unității Consolidate pentru Implementarea Programelor Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD).

Conform raportului CCRM, prezentat astăzi, 11 mai în cadrul ședinței Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice, instituția a auditat două proiecte finanțate din sursele IFAD: IFAD VI „Programul rural de reziliență economico-climatică inclusivă” (anii 2014-2021) și IFAD VII „Proiectul de reziliență rurală” (în derulare).

Auditorii au atestat că, nu au fost create Laboratorul de testare a solului și Fondul de garantare a creditelor în agricultură.

Totodată, au fost imobilizate pe un termen nedeterminat și cu risc sporit de nerecuperare 22,5 mii de dolari SUA, destinate dezvoltării unui soft de management integrat.

De asemenea, s-au efectuat investiții în sumă de 163,9 mii de dolari SUA în obiective care nu sunt funcționale până în prezent.

Raportul de audit mai arată că unele autorități publice locale nu au asigurat luarea la evidență a obiectivelor de infrastructură finanțate din mijloacele IFAD, iar altele nu au asigurat întreținerea şi exploatarea corespunzătoare a acestora. Unele Primării au avut abordări neuniforme privind utilizarea sistemelor de irigare la scară mică. În unele cazuri acest lucru se întâmplă cu încălcarea prevederilor cadrului regulator aferent administrării și deetatizării proprietății publice, obiectivele create fiind transmise persoanelor terțe private.

Curtea de Conturi a recomandat aprobarea unui plan de măsuri privind remedierea situațiilor constatate în termen de șase luni de la adoptarea deciziei sale în decembrie 2021.

Președinta Comisiei de control al finanțelor publice, Tatiana Cunețchi, a cerut responsabililor vizați în raportul de audit să întreprindă măsurile și acțiunile ce se impun în vederea realizării complete a recomandărilor Curții de Conturi. În special, președinta Comisiei s-a referit la necesitatea contabilizării conforme a porțiunilor de drum și de poduri, a sistemelor de irigare și de alimentare cu apă, construite sau reabilitate din fonduri externe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#IFAD #CCRM #comisie #raport

Vine noul an de studii, care va fi diferit de cel precedent. După reforma universităților, numărul instituțiilor de învățământ superior s-a redus de la 16 la 11. Ministerul Educației spune că sunt prea puțini studenți și prea multe universități, de aceea era necesar să se intervină.

Autoritățile, în afirmațiile sale, se bazează pe date statistice, care arată că urmare a declinului demografic a scăzut și scade în continuare numărul elevilor și al studenților. De exemplu, dacă în perioada anilor 2010-2011 erau 107813 studenți, în anul de studii 2021-2022 cifra s-a înjumătățit, înregistrând 59647 de studenți.

Ministerul Educației explică, instituțiile de învățământ superior cu venituri mici de doar câteva milioane de lei nu au şanse în competiţia pentru a atrage profesori buni, pentru a avea în dotare săli şi laboratoare moderne şi a pregăti specialişti de calitate. Fapt demonstrat și de datele statistice, care relevă că în 2020 doar 4, din cele 16 instituţii de învățământ superior de stat au avut profit şi doar două – în 2019.

Portalul economic mold–street.com a analizat veniturile universităților din Republica Moldova. Universitatea de Stat din Moldova este cea mai mare instituţie de învățământ superior, atât după numărul de studenţi, cât şi după valoarea mijloacelor fixe. Cea mai profitabilă instituţie de învățământ superior, pe parcursul a mai mulţi ani, este Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF).

sursa: Mold-Street.com

Din acest grafic se vede cu ochiul liber, cât de mare este diferența bugetelor instituțiilor de învățământ. Totodată, universitățile au nevoie de un număr similar de rectori, prorectori, decani și prodecani, indiferent de faptul dacă în programele lor s-au înmatriculat 200 sau 10000 de studenți, indiferent de buget.

Mai mult decât atât, și infrastructura, inclusiv TIC sunt costisitoare per student. Respectiv, o instituție de învățământ superior este nevoită să cheltuiască aceiași bani pentru întreținerea unui metru pătrat de sală de studii sau de laborator pentru a instrui 5, 10 sau 25 de studenți.

Autoritățile promit că va începe cel mai important proces de modernizare a universităților și a sistemului de cercetare din Republica Moldova din ultimii ani. Pentru realizarea acestui scop au fost alocate peste 700 de milioane de lei.

#reforma universităţilor #USMF #USM #ministerul educatiei