Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

BERD: Economiile țărilor din Europa Centrală și de Est au crescut spectaculos după aderarea la UE

05 Mai 2024, 20:02
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
05 Mai 2024, 20:02 // Economie //  Elena Putregai

La 1 mai s-au împlinit 20 de ani de la aderarea la UE a 10 state, din care opt sunt din regiunea Europei Centrale şi de Est: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia.

Celelalte două sunt Cipru şi Malta, potrivit Rador Radio România. Exemplul lor a fost urmat de Bulgaria şi România, în anul 2007, şi de Croaţia în 2013, scrie G4Media.

În cele opt state din Europa Centrală şi de Est care au aderat la Uniune în anul 2004, veniturile pe cap de locuitor au crescut rapid, se arată în cel mai recent studiu al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Studiul este dedicat dezvoltării economice în statele care au aderat la UE în urmă cu două decenii.

PIB-ul mediu pe cap de locuitor (potrivit cursurilor de schimb ale pieţei) a crescut foarte mult în cele opt state. În anul 1995, acesta reprezenta abia 14 procente din PIB-ul pe cap de locuitor în Germania, în anul 2003 a reprezentat 26%, iar în anul 2023 a ajuns la 50%. Aceasta înseamnă că producţia economică din Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia s-a apropiat cu 24 de puncte procentuale de cea a Germaniei, de când cele opt state sunt în Uniunea Europeană, menţionează BERD.

O mare parte din această creştere economică, mai exact 14 puncte procentuale, poate fi examintă ca „bonus primit datorită aderării la UE”. Acesta decurge din creşterea rapidă a exportului în aceste state comparativ cu PIB-u lor, având în vedere integrarea lor mai profudă în lanţurile europene şi mondiale de livrări, se arată în analiză. „Bonusul privind aderarea la UE” a intensificat convergenţa veniturilor.

PIB-ul mediu pe cap de locuitor în cele opt state enumerate din UE, care se ridică la 14% din PIB-ul pe cap de locuitor în Germania în anul 1995, coincide cu raportul mediu observat în zilele noastre în state vecine UE, între care este Moldova, Turcia şi Ucraina, menţionează experţii de la BERD.

În anul 2023, nivelurile PIB pe cap de locuitor variază semnificativ în rândul statelor care au aderat la UE după data de 1 mai 2004, în acest sens este vorba de Croaţia, România şi Bulgaria. Corelat cu PIB-ul Germaniei pe cap de locuitor, cel al Bulgariei a fost de 28% în anul 2023, în timp ce cel al Estoniei şi Slovaciei – între 58 şi 59 de procente. Oamenii din Bulgaria şi România şi-au triplat veniturile pe cap de locuitor, comparativ cu veniturile din Germania.

În cele 11 state din UE în regiunea Europei Centrale şi de Est, raportul mediu al exporurilor faţă de PIB a crescut de la 39 de procente în anul 1995 la 44 de procente în anul 2003, şi la 69 de procente în anul 2023. Cea mai mare creştere relativă în perioada 2004-2023 a înregistrat Polonia. În aceste state, raportul dintre exporturi şi PIB creşte de la 34% la 57%. În anul 2023, raportul dintre export şi PIB a variat în rândul celor 11 state state din Europa Centrală şi de Est – de la 40 de procente în România la 92 de procente în Slovacia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.