BERD: Economiile țărilor din Europa Centrală și de Est au crescut spectaculos după aderarea la UE

La 1 mai s-au împlinit 20 de ani de la aderarea la UE a 10 state, din care opt sunt din regiunea Europei Centrale şi de Est: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia.

Celelalte două sunt Cipru şi Malta, potrivit Rador Radio România. Exemplul lor a fost urmat de Bulgaria şi România, în anul 2007, şi de Croaţia în 2013, scrie G4Media.

În cele opt state din Europa Centrală şi de Est care au aderat la Uniune în anul 2004, veniturile pe cap de locuitor au crescut rapid, se arată în cel mai recent studiu al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Studiul este dedicat dezvoltării economice în statele care au aderat la UE în urmă cu două decenii.

PIB-ul mediu pe cap de locuitor (potrivit cursurilor de schimb ale pieţei) a crescut foarte mult în cele opt state. În anul 1995, acesta reprezenta abia 14 procente din PIB-ul pe cap de locuitor în Germania, în anul 2003 a reprezentat 26%, iar în anul 2023 a ajuns la 50%. Aceasta înseamnă că producţia economică din Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia s-a apropiat cu 24 de puncte procentuale de cea a Germaniei, de când cele opt state sunt în Uniunea Europeană, menţionează BERD.

O mare parte din această creştere economică, mai exact 14 puncte procentuale, poate fi examintă ca „bonus primit datorită aderării la UE”. Acesta decurge din creşterea rapidă a exportului în aceste state comparativ cu PIB-u lor, având în vedere integrarea lor mai profudă în lanţurile europene şi mondiale de livrări, se arată în analiză. „Bonusul privind aderarea la UE” a intensificat convergenţa veniturilor.

PIB-ul mediu pe cap de locuitor în cele opt state enumerate din UE, care se ridică la 14% din PIB-ul pe cap de locuitor în Germania în anul 1995, coincide cu raportul mediu observat în zilele noastre în state vecine UE, între care este Moldova, Turcia şi Ucraina, menţionează experţii de la BERD.

În anul 2023, nivelurile PIB pe cap de locuitor variază semnificativ în rândul statelor care au aderat la UE după data de 1 mai 2004, în acest sens este vorba de Croaţia, România şi Bulgaria. Corelat cu PIB-ul Germaniei pe cap de locuitor, cel al Bulgariei a fost de 28% în anul 2023, în timp ce cel al Estoniei şi Slovaciei – între 58 şi 59 de procente. Oamenii din Bulgaria şi România şi-au triplat veniturile pe cap de locuitor, comparativ cu veniturile din Germania.

În cele 11 state din UE în regiunea Europei Centrale şi de Est, raportul mediu al exporurilor faţă de PIB a crescut de la 39 de procente în anul 1995 la 44 de procente în anul 2003, şi la 69 de procente în anul 2023. Cea mai mare creştere relativă în perioada 2004-2023 a înregistrat Polonia. În aceste state, raportul dintre exporturi şi PIB creşte de la 34% la 57%. În anul 2023, raportul dintre export şi PIB a variat în rândul celor 11 state state din Europa Centrală şi de Est – de la 40 de procente în România la 92 de procente în Slovacia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#economie #BERD #UE

Sâmbătă, preşedintele Filipinei, Ferdinand Marcos Jr, a declarat că ţara sa „va apăra în mod viguros ceea ce este al nostru”, într-o referire puţin voalată la tensiunile crescânde cu China din cauza disputelor maritime, relatează Digi24.ro.

Conduita împotriva intruşilor care nu respectă integritatea teritorială filipineză va fi ghidată de lege şi de responsabilitatea ca membru al comunităţii internaţionale care respectă regulile, a spus Marcos într-un discurs adresat cadeţilor militari absolvenţi.

Preşedintele filipinez a mai spus că „împotriva intruşilor care ne-au încălcat integritatea teritorială, vom apăra cu fermitate ceea ce este al nostru”. El nu i-a identificat pe intruşi, dar Filipinele şi China au fost implicate în confruntări din ce în ce mai mari în Marea Chinei de Sud, inclusiv după utilizarea de către China a tunurilor de apă care au dus la răniri şi daune materiale, un laser de calitate militară îndreptat către navele filipineze şi ceea ce Filipinele numesc „manevre periculoase” în calea navigabilă aflată în litigiu.

China revendică aproape toată Marea Chinei de Sud, un canal prin care se desfăşoară un comerţ naval de 3.000 de miliarde de dolari pe an, care include părţi revendicate de Filipine, Brunei, Malaezia, Taiwan şi Vietnam.

O hotărâre din 2016 a Curţii Permanente de Arbitraj a constatat că pretențiile Chinei nu au niciun temei legal.