John Bolton, fostul consilier american pentru securitate națională, și-a reiterat opinia că NATO ar trebui să „lichideze regiunea transnistreană nerecunoscută” și „să facă presiuni asupra Rusiei” pentru reîntregirea Republicii Moldova. NM a scris despre asta cu referire la un articol publicat vineri, la 26 noiembrie curent, pe 19fortyfive.com, „NATO trebuie să înceapă să rezolve „conflictele înghețate” și să elimine alte combinații rusești de potențiali noi membri NATO”.

„Una dintre măsurile care ar trebui să devină prioritară este eliminarea regiunii transnistrene, formațiune artificială care este complet dependentă politic de Rusia. Făcând presiuni asupra Moscovei pentru a realiza reunificarea completă a Moldovei, îi vom abate atenția lui Putin de la Ucraina. O altă distragere a atenției ar putea fi atenția internațională sporită acordată provinciilor capturate Georgia, Abhazia și Osetia de Sud”, a declarat Bolton.

Amintim că, în luna mai, într-un alt articol publicat de nationalreview.com, John Bolton a exprimat o idee asemănătoare, potrivit căreia Washingtonul ar trebui să acționeze decisiv în ceea ce privește reîntregirea Republicii Moldova.

„Moldova, strânsă între Ucraina și România, este un conflict înghețat gata să fie dezghețat. Transnistria presupusă independentă, o invenție rusă, există în afară de Moldova doar datorită prezenței militare constante a Moscovei. Doar atragerea atenției internaționale asupra acestei anomalii post-Război Rece ar putea speria Kremlinul, iar un nou guvern hotărât de la Chișinău oferă acum Washingtonului ocazia de a face un pas înainte”, a explicat Bolton la acea vreme.

În 2019, președintele american de atunci Donald Trump l-a demis pe John Bolton din funcția de consilier prezidențial pentru securitate națională. Apoi a spus că administrația sa nu a fost de acord cu multe dintre propunerile politicianului. În același an, Bolton făcuse o vizită în Republica Moldova. Se întâlnise cu actuala președintă Maia Sandu, care era prim-ministru. În timpul discuției, ar fi anunțat-o că Statele Unite „nu au nicio aspirație în această regiune”. „Vrem să vedem Moldova independentă”.

AMENINȚĂTOR! Dacă NATO se va atinge de forțele de menținere a păcii în Transnistria, trupele ruse vor intra în Odessa

#John Bolton #NATO #Transnistria

Principala agenție de presă de stat de la Moscova a relatat pe scurt despre bombardarea punctului de trecere a frontierei, Starokazacie, nu a scris nimic despre cele două persoane care au murit în urma atacului, în schimb susține că atacul a fost pentru că „România transportă arme pe acolo către Odesa”.

„Punctul de control ucrainean Starokazacie, situat la granița cu Moldova în regiunea Odesa, și-a suspendat activitatea în urma unor explozii, a informat Serviciul de Gardă de Frontieră de Stat”, scriu jurnaliștii ruși.

„În prezent, controlul cetățenilor și al vehiculelor la acest sector de frontieră a fost suspendat temporar”, a precizat agenția ucraineană într-un comunicat publicat pe canalul său de Telegram.

Mărfurile militare destinate forțelor armate ucrainene sunt livrate din România prin punctele de control internaționale din regiunea Odesa, tranzitând prin Moldova, se precizează în textul publicat de Tass.

România a secretizat cantitatea ajutorului militar livrat Ucrainei, din motive de securitate.

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a venit cu o reacție, prin care declară că:

„Este o afirmație falsă și lipsită de orice temei. Prin teritoriul Republicii Moldova nu sunt transportate arme către Ucraina – nici prin punctul de trecere Tudora-Starokazacie, nici prin alte puncte de frontieră. Prin aceste puncte trec oameni – familii, copii, mame și vârstnici, care circulă între cele două țări. Atacul din această noapte a provocat moartea a doi civili și rănirea altor persoane. Încercarea de a justifica uciderea civililor prin afirmații false privind pretinse „transporturi de arme” este cinică și inacceptabilă. Republica Moldova condamnă ferm acest atac și respinge categoric orice tentativă de a-l justifica prin falsuri și dezinformare”, explică MAE.