Guvernul a aprobat proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023. Documentul prevede venituri de 64,9 miliarde de lei și cheltuieli de 83,2 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anul viitor va fi de peste 18,3 miliarde de lei sau 6% din PIB.

Avizarea documentului a provocat tensiuni în timpul ședinței de Guvern, deoarece documentul a fost făcut public cu doar trei ore înainte de ședința cabinetului de miniștri.

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a cerut ca examinarea documentului să fie amânată, pentru ca membrii cabinetului de miniștri să aibă suficient timp pentru a-l examina.

”Noi, membrii Guvernului, am primit documentul abia la ora 13:00 și eu sunt sigură că nimeni din colegi nu a reușit să-l examineze. Potrivit Legii, este nevoie de 15 zile pentru consultații și pentru examinarea proiectului”, a declarat bașcanul.

Premierul Natalia Gavrilița a recunoscut că actualul cabinet de miniștri repetă ”practicile vicioase ale guvernelor precedente” și i-a sugerat Irinei Vlah să propună rectificările după ce documentul va fi aprobat.

”Nu aș fi vrut să repet practicile vicioase ale guvernelor precedente, dar am negociat până în ultimul moment cu FMI ca să obținem fonduri adiționale pentru creșteri de salarii și aceasta a influențat capacitatea de a veni cu un document final. Dar documentele anterioare se află în discuții din septembrie”, a răspuns Gavrilița.

În replică, bașcanul i-a amintit premierului că o situație similară a fost în 2021, atunci când a fost aprobat Bugetul pentru 2022.

”Atunci Guvernul nu a acceptat inițiativele mele și nici Parlamentul nu le-a examinat”, a mai adăugat bașcanul.

#Guvernul Republicii Moldova #legea bugetului 2023 #UTA Gagauzia

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.