„Bună ciorbă!” Cei de la WTA, puși pe glume după interviul Emmei Răducanu. Tenismana britanica cu anumite origini din România a dezvăluit care sunt mâncărurile sale preferate din bucătăria românească.

Vocea WTA pe rețelele sociale a fost pusă pe glume, imediat după ce Emma Răducanu a oferit primul său interviu în limba română. La finalul primei sale victorii în circuitul WTA, sportiva britanică cu origini românești a început timid dialogul cu Alexandra Dulgheru, care a intervievat-o pe teren.

„Vreau să încerc un pic în română, iar dacă nu mai pot, schimb în engleză,” a spus Emma Răducanu, ajungând să vorbească despre mâncarea românească cel puțin la fel de mult cât despre partidă în sine.

„Nu am jucat așa bine, dar am câștigat. Nu vreau să plâng, dar simt multă bucurie acum. E un turneu foarte bine organizat, îmi place mult și cred că sunt acasă aici,” a adăugat Emma Răducanu, atrăgându-și noi aprecieri din partea fanilor români ai tenisului.

Întrebată ce mâncăruri românești îi plac, Emma Răducanu a răspuns: „Ciorba de perișoare, dar acum am mâncat ciorbă de legume. Mai aștept un pic și voi mânca și sarmale. Mămăliga e foarte bună, la fel și papanașii,” a completat Emma Răducanu în interviul oferit pe teren, după meciul câștigat, scor 4-6, 7-5, 6-1 în defavoarea Polonei Hercog, în primul tur al Transylvaniei Open.

„Ciorbă bună”, a fost reacția WTA, exprimată printr-un gif care îl arată pe actorul Adam Driver satisfăcut după ce a gustat dintr-o supă.

„Așa e bine?” a mai fost scris pe contul de Twitter al WTA, în descrierea unei capturi care arată cuvântul englezesc „Congratulations” tradus prin intermediul Google Translate.

„And @EmmaRaducanu will now talk about her victory…” ??

Who can help admin out with a little Romanian translation? ?#TransylvaniaOpen pic.twitter.com/TQda9zHyMg

— wta (@WTA) October 26, 2021

#Emma Raducanu #limba romana #Tenis

Capitala este destinația principală a migrației interne, în special a tinerilor care vin din alte regiuni ale țării. De aceea, pentru susținerea familiilor tinere, în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General Chișinău 2040, sunt propuse măsuri privind extinderea rețelei de creșe și grădinițe și corelarea dezvoltării rezidențiale cu infrastructura socială, transmite IPN.

Datele au fost prezentate în cadrul consultărilor publice dedicate Studiului de Fundamentare Socio-Demografic, elaborat în cadrul procesului de reactualizare a PUG. Prezent la eveniment, autorul studiului, sociologul Alexandru Toth, a precizat că municipiul Chișinăul concentrează aproape o treime din populația țării. Creșterea demografică a generat presiuni asupra pieței imobiliare: cererea de locuințe depășește oferta, iar prețurile au crescut mai repede decât veniturile, ceea ce afectează în special tinerii și familiile cu venituri medii.

În acest context, autorul studiului recomandă politici de dezvoltare care să sprijine familiile tinere, inclusiv prin asigurarea unui număr suficient de locuri în creșe și grădinițe, servicii și locuințe mai accesibile. La nivelul învățământului general, școlile devin tot mai aglomerate, iar grădinițele funcționează la capacitate maximă. În acest context, extinderea rețelei școlare trebuie corelată cu dezvoltarea zonelor rezidențiale. El a adăugat că planificarea urbană ar trebui să țină cont de relația dintre locuințele nou construite și serviciile disponibile în proximitate, astfel încât copiii să poată avea acces la școli și grădinițe cât mai aproape de casă.

O altă prioritate este adaptarea orașului la procesul de îmbătrânire a populației. Persoanele de peste 60 de ani reprezintă în prezent aproximativ 21% din populația municipiului, iar ponderea acestora este prognozată să crească. În acest sens, autorul studiului menționează că sunt necesare servicii de îngrijire la domiciliu, infrastructură pietonală accesibilă, transport adaptat nevoilor persoanelor vârstnice, spații publice accesibile și locuințe adaptate. Alexandru Toth a subliniat că infrastructura urbană trebuie să fie dezvoltată etapizat, în funcție de evoluția reală a populației.

Potrivit analizelor demografice, creșterea populației Chișinăului în perioada dintre recensămintele din 2014 și 2024 nu s-a datorat creșterii natalității, ci în principal migrației interne. Chișinăul a ajuns la peste 720 de mii de locuitori, potrivit datelor Recensământului populației și locuințelor din 2024. Este cel mai înalt nivel al populației înregistrat până acum în municipiu și reprezintă o creștere de aproape 17% față de recensământul din 2014.