Proiect de 3 miliarde de euro, avansat de Republica Moldova la Uniunea Europeană pentru o autostradă între Ungheni – Chișinău – Odessa. Miza traseului constă în interconectarea prin coridorul rutier a regiunilor Odessa-Chișinău-Iași-Târgu-Mureș-Budapesta-Viena-Munchen.

Ideea autostrăzii, a fost introdusă în agenda publică, încă din luna decembrie 2018, de un grup alcătuit din șapte ONG-uri locale: IDEP Moldova , Societatea Ecologică ”Biotica”, EcoContact, Meridian Media Group, Renaşterea Rurală, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova și Asociația Patronală a Industriei Turismului din RM, care ulterior au constituit grupul de lucru „Moldova vrea Autostradă”.

„În 2018, când am avut dezbateri și discuții în Parlamentul European, Comisia Europeană, dar și cu Banca Europeană de Investiții, unul dintre impedimentele majore era faptul că autostrada ar trece prin zona transnistreană. Insistam că trebuie să fie făcut demersul pentru a iniția lucrările cu studiu de fezabilitate, care va răspunde următoarelor întrebări: unde este fezabilă această autostradă și dacă din punct de vedere de securitate sau orice alt considerent nu va fi fezabil prin Transnistria, unde se schimbă tronsonul (n.r. ceea ce presupune modificări în document)”, a menționat Iurie Calestru, director al Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor din Chișinău (IDEP).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Documentul modificat reprezintă baza pentru discuțiile cu orice instituție financiară internațională. Înțelegem foarte bine că deși în studiul de fezabilitate e vorba de grant, construcția implică în mare parte credite”, a mai adăugat directorul IDEP.

Pe teritoriul Republicii Moldova, autostrada urmează să înceapă lângă orașul Ungheni, de la podul de peste râul Prut, lucrare de artă ce va fi construită în cadrul Autostrăzii „Unirii”, și va urma traseul drumului european E58, pe lângă localitățile Pîrlița și Cornești. Ulterior, autostrada va trece pe traseul M5 (cunoscut în popor și sub denumirea de „betoncă”), urmând să treacă în dreptul Chișinăului, pe lângă Cricova. Ulterior, proiectul prevede două posibilități de continuare a traseului autostrăzii – prin Transnistria (pe lângă Cuciurgan) sau pe traseul care duce spre postul vamal Palanca (prin raioanele Căușeni și Ștefan Vodă), a doua posibilitate fiind mai probabilă.

În final, va fi creat un sistem eficient de transport, care va satisface necesitatea cetățenilor în mobilitate și va facilita comerțul pe piețele autohtone și internaționale, ținând cont de rolul pe care Moldova îl va avea în calitate de punte dintre UE și țările Comunității Statelor Independente (CSI), care este obiectivul general al Strategiei de transport și logistică pe anii 2013-2022, aprobată de Guvernul Republicii Moldova. Acesta va fi atins prin continuarea dezvoltării și reabilitării rețelei de drumuri prioritare, în special a celor care fac parte din Rețeaua Trans Europeană de Transport (TEN-T), extinsă pe teritoriul țărilor Parteneriatului Estic.

Conform celui mai optimist scenariu, dacă toate demersurile vor decurge normal, autostrada ar putea fi gata în circa opt-zece ani.

Prelungirea autostrăzii de la Chișinău până la Odesa este de importanță economică pentru Uniunea Europeană, întrucât în portul ucrainean ajunge un număr impunător de mărfuri din China și țările asiatice, care pătrund ulterior pe piața europeană. Războiul poate fi un obstacol, dar totodată poate fi și un punct de cotitură și relansare a dezvoltării infrastructurii rutiere, în mare parte distrusă de bombele rusești.

La sfârșitul lunii iulie, Comisia Europeană a propus prelungirea a patru coridoare de transport TEN-T până în Ucraina şi Republica Moldova, pentru a îmbunătății conectivitatea de transport dintre aceste două ţări şi UE. Cele patru coridoare vor fi extinse pentru a include puncte cheie precum Lvov, Kiev, Chișinău și porturile Mariupol şi Odesa.

„Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#autostrada #Chisinau #Odesa #Republica Moldova #Romania #Ucraina #UE #Ungheni

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.