Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Când ar putea fi gata autostrada Ungheni – Chișinău – Odesa

01 Aug. 2022, 16:42
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
01 Aug. 2022, 16:42 // Actualitate //  Realitatea.md

Proiect de 3 miliarde de euro, avansat de Republica Moldova la Uniunea Europeană pentru o autostradă între Ungheni – Chișinău – Odessa. Miza traseului constă în interconectarea prin coridorul rutier a regiunilor Odessa-Chișinău-Iași-Târgu-Mureș-Budapesta-Viena-Munchen.

Ideea autostrăzii, a fost introdusă în agenda publică, încă din luna decembrie 2018, de un grup alcătuit din șapte ONG-uri locale: IDEP Moldova , Societatea Ecologică ”Biotica”, EcoContact, Meridian Media Group, Renaşterea Rurală, Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova și Asociația Patronală a Industriei Turismului din RM, care ulterior au constituit grupul de lucru „Moldova vrea Autostradă”.

„În 2018, când am avut dezbateri și discuții în Parlamentul European, Comisia Europeană, dar și cu Banca Europeană de Investiții, unul dintre impedimentele majore era faptul că autostrada ar trece prin zona transnistreană. Insistam că trebuie să fie făcut demersul pentru a iniția lucrările cu studiu de fezabilitate, care va răspunde următoarelor întrebări: unde este fezabilă această autostradă și dacă din punct de vedere de securitate sau orice alt considerent nu va fi fezabil prin Transnistria, unde se schimbă tronsonul (n.r. ceea ce presupune modificări în document)”, a menționat Iurie Calestru, director al Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor din Chișinău (IDEP).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Documentul modificat reprezintă baza pentru discuțiile cu orice instituție financiară internațională. Înțelegem foarte bine că deși în studiul de fezabilitate e vorba de grant, construcția implică în mare parte credite”, a mai adăugat directorul IDEP.

Pe teritoriul Republicii Moldova, autostrada urmează să înceapă lângă orașul Ungheni, de la podul de peste râul Prut, lucrare de artă ce va fi construită în cadrul Autostrăzii „Unirii”,  și va urma traseul drumului european E58, pe lângă localitățile Pîrlița și Cornești. Ulterior, autostrada va trece pe traseul M5 (cunoscut în popor și sub denumirea de „betoncă”), urmând să treacă în dreptul Chișinăului, pe lângă Cricova. Ulterior, proiectul prevede două posibilități de continuare a traseului autostrăzii – prin Transnistria (pe lângă Cuciurgan) sau pe traseul care duce spre postul vamal Palanca (prin raioanele Căușeni și Ștefan Vodă), a doua posibilitate fiind mai probabilă.

În final, va fi creat un sistem eficient de transport, care va satisface necesitatea cetățenilor în mobilitate și va facilita comerțul pe piețele autohtone și internaționale, ținând cont de rolul pe care Moldova îl va avea în calitate de punte dintre UE și țările Comunității Statelor Independente (CSI), care este obiectivul general al Strategiei de transport și logistică pe anii 2013-2022, aprobată de Guvernul Republicii Moldova. Acesta va fi atins prin continuarea dezvoltării și reabilitării rețelei de drumuri prioritare, în special a celor care fac parte din Rețeaua Trans Europeană de Transport (TEN-T), extinsă pe teritoriul țărilor Parteneriatului Estic.

Conform celui mai optimist scenariu, dacă toate demersurile vor decurge normal, autostrada ar putea fi gata în circa opt-zece ani.

Prelungirea autostrăzii de la Chișinău până la Odesa este de importanță economică pentru Uniunea Europeană, întrucât în portul ucrainean ajunge un număr impunător de mărfuri din China și țările asiatice, care pătrund ulterior pe piața europeană. Războiul poate fi un obstacol, dar totodată poate fi și un punct de cotitură și relansare a dezvoltării infrastructurii rutiere, în mare parte distrusă de bombele rusești.

La sfârșitul lunii iulie, Comisia Europeană a propus prelungirea a patru coridoare de transport TEN-T până în Ucraina şi Republica Moldova, pentru a îmbunătății conectivitatea de transport dintre aceste două ţări şi UE. Cele patru coridoare vor fi extinse pentru a include puncte cheie precum Lvov, Kiev, Chișinău și porturile Mariupol şi Odesa.

„Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!