Paștele Catolic se sărbătorește în 2024 pe 31 martie. La fel ca Paștele Ortodox, Paștele Catolic celebrează Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj în această duminică.

„Paște binecuvântat le doresc tuturor creștinilor romano-catolici, protestanți și enoriași ai Bisericii Apostolice Armene care sărbătoresc astăzi Învierea Domnului! Sărbători luminoase!”, este mesajul președintei Maia Sandu.

Deși Paștele catolic este sărbătorit la dată diferită față de cel ortodox, tradițiile se aseamănă destul de mult. Sărbătoarea nu are o dată fixă, însă se celebrează anual primăvara.

Diferenţa dintre Paştele ortodox şi cel catolic este dată de faptul că Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian.

Există astfel şi ani în care sărbătorile pică în aceeaşi zi, dar şi ani în care decalajul este mai mare de o săptămână. Românii au liber în prima şi a doua zi de Paşte, dar şi în Vinerea Mare.

Duminica Învierii este una dintre cele mai mari sărbători din creștinism, deoarece Iisus a pătimit pe cruce pentru a scăpa lumea de răul făcut prin oamenii care L-au rănit.

Duminica Paștelui Catolic este marcată prin discursul lui Papa Francisc în Piața Sfântul Petru, din Vatican. Acesta apare în fața a mii de credincioși, pentru a rosti în zeci de limbi tradiționalul mesaj de Paște și binecuvântarea. Discursul lui începe cu „Urbi et Orbi”.

Urbi et Orbi se traduce ca Către cetate și către lume, făcând referire la Roma. Această construcție era folosită adesea în Imperiul Roman, atunci când se începeau diverse adresări oficiale. Papalitatea a adoptat această formulă, fiind folosită atât pentru discursurile către Cetate, cât și către întreaga lume catolică. În prezent, construcția Urbi et Orbi este folosită pentru a deschide mesajul oficial al Papei, de Crăciun și de Paștele Catolic. Mai poate fi utilizată și cu alte ocazii excepționale.

Cea mai cunoscută tradiție catolică este stropitul. Acest obicei provine din Germania, iar la început, stropitul se făcea doar cu apă. În prezent este folosit și parfumul. Se spune că stropitul cu apă simbolizează purificarea. Iar pentru că apa provine din fântâni, ulterior a apărut și împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de catolici.

Un obicei ce se practică în ziua Paștelui la catolici este dăruirea și ciocnitul ouălor. În Vinerea Mare, toți credincioșii aduc acasă, de la biserică, o crenguță de măslin. În Geneză, în Biblie, când apele potopului s-au retras, porumbelul s-a întors purtând în cioc o frunză de măslin. Acest copac a devenit simbolul păcii, iar porumbelul este reprezentarea păcii și a împăcării. Fructul său a fost emblema prosperității, a binecuvântării divine, a frumuseții, a puterii.

Felul lor tradițional de mâncare pentru masa de Paște este tot mielul, iar preparatele tradiționale nu diferă față de masa de paște a creștinilor ortodocși. În schimb, în unele regiuni de pe masa de Paște regăsim biscuiți care învelesc un întreg ou. Oul reprezintă viața și renașterea, iar învelirea lui reprezintă coroana.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#catolici #Maia Sandu #pește

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.