Europa, traversează în aceste zile primul episod major de căldură al sezonului cald, pe fondul instalării unui dom de căldură deasupra continentului. Fenomenul, intens discutat în ultima perioadă, a fost explicat de Administrația Națională de Meteorologie.

„Se tot vorbește în ultima perioadă despre „domul de caldură” și de primul val de căldură din acest sezon cald. În termeni meteorologici este vorba despre o structură de blocaj atmosferic, în care deasupra continentului s-a consolidat o vasta arie de presiune atmosferica ridicată. În cadrul ei circulația aerului în plan vertical este descendentă (circulație care destrama norii și încalzește puternic aerul spre suprafata), iar în plan orizontal circulația este divergentă, transmite Antena 3 CNN.

Totodata această circulație de blocaj transportă și menține aerul cald subtropical peste Europa vestică și centrală, iar cum în natură trebuie să fie și un echilibru în distribuția maselor de aer, pe Europa estică ajung mase de aer mai reci dinspre latitudini nordice”, explică ANM.

Din punct de vedere meteorologic, fenomenul reprezintă o vastă zonă de presiune atmosferică ridicată care s-a consolidat deasupra continentului european. În interiorul acesteia, aerul coboară din altitudine către suprafață, într-un proces cunoscut sub numele de subsidență.

„O masă de aer cald prezentă la altitudini mari s-a deplasat dinspre nordul Africii către Europa vestică, creând o zonă de înaltă presiune (un „blocaj atmosferic”). Această zonă de înaltă presiune acționează ca un capac. Ea forțează aerul să coboare, fenomen denumit în meteorologie, subsidență. Pe măsură ce aerul este presat spre sol, el se comprimă. Conform legilor fizicii atmosferice, comprimarea aerului (comprimarea adiabatică) generează o încălzire termică semnificativă spre straturile de aer din apropierea suprafeței solului și elimină aproape complet din umezeala aerului, permițând radiației solare intense să încălzească puternic suprafața.

Aceasta situație persistă de mai bine de o săptămână, astfel că țările din vestul Europei se confruntă cu un val de căldură timpuriu și excepțional ca intensitate și extindere spațială. Precipitațiile și norii lipsesc pe zone întinse din Europa, ceea ce este întradevar atipic pentru o perioada din an considerata ploioasa din punct de vedere climatologic”, potrivit ANM.

Franța se află printre cele mai afectate state. Potrivit serviciului meteorologic Météo-France, ziua de 26 mai 2026 a devenit oficial cea mai caldă zi de mai din istoria măsurătorilor meteorologice din țară, cu o temperatură medie zilnică de 24,8 grade Celsius.

Valorile maxime au depășit cu 10 până la 15 grade Celsius mediile climatologice ale sfârșitului de mai, iar peste 350 de stații meteorologice au înregistrat noi recorduri. Cea mai ridicată temperatură a fost măsurată la Hossegor, în sud-vestul Franței: 37,1 grade Celsius.

Météo-France subliniază că acest episod de căldură a apărut cu aproape trei săptămâni mai devreme decât cea mai timpurie caniculă consemnată anterior în Franța, cea din iunie 2022. Specialiștii atrag atenția că, pe fondul schimbărilor climatice, astfel de fenomene devin mai frecvente, mai intense și apar tot mai devreme în cursul anului.

– Marea Britanie a consemnat un nou record național pentru luna mai, cu 35,1 grade Celsius la Londra (Kew Gardens), depășind vechiul record de 32,8 grade Celsius, stabilit în 1922 și 1944.

– În Spania, temperaturile au urcat până la 37,8 grade Celsius în sudul țării, în zonele Sevilla și Cordoba.

– Portugalia a raportat cea mai ridicată temperatură de pe continent: 39,4 grade Celsius la Mora, localitate situată la est de Lisabona.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dom de căldură #recorduri temperatură #val de căldură

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.