Tranzacția de cumpărare a uneia dintre cele mai mari clădiri de oficii ale miliardarului Stati, amplasată pe bulevardul Ștefan cel Mare, continuă să trezească nedumerire nu doar la presă, dar și la experții imobiliari.

Potrivit informațiilor difuzate de publicația Komsomoliskaya Pravda v Moldova, cumpărătorul ales de Moldindconbank, Societatea cu Răspundere Limitată Nova Lines INC, nu a încheiat tranzacția, plătind pentru blocul de oficii de pe bulevardul Ștefan cel Mare un avans de un milion și jumătate de euro, angajându-se să plătească suma rămasă în termen de un an.

Sursa Komosmoliskaya Pravda v Moldove din sectorul imobiliar susține că „banca a comercializat „fără mare zarvă” cea mai mare construcție nefinalizată a orașului unei companii necunoscute cu zero experiență în construcții. A avut o ofertă de la unul din liderii pieței imobiliare de procurare cu 10 mln euro, dar a comercializat, cu pierdere pentru sine, cu un milion mai ieftin. Putea primi toată suma pe loc, dar a ales varianta astăzi 1,5 mln euro și restul peste un an. O companie care anul 2019 l-a încheiat cu pierderi, iar anul trecut cu un profit nesemnificativ. Să ghicim – câți ani va mai sta nefinalizat acest șantier”.

Din sursele cu acces public se constată că Societatea cu Răspundere Limitată Nova Lines INC a fost înregistrată în anul 2018.

În anul 2018 compania a înregistrat un profit net de circa 18 mii de euro, în anul 2019 înregistrând pierderi de aceeași sumă. În anul 2020, compania Nova Lines INC a înregistrat un profit net de 448 de mii de euro.

Potrivit b2bhint.com, fondatorul întreprinderii, Sava Mihai, mai deține Întreprinderea Mixtă SAMRUST S.R.L., care a avut ultimul profit în 2018 – de 700 de euro și SAMRUST PLUS, care a avut în anul 2020 un profit de 380 de euro. Ultima este fondată împreună cu Rusu Tamara, cu care a fondat în acest an și compania GRAF POLIGRAF.

Clădirea edificată pe 22 de ari de teren, chiar peste drum de monumentul lui Ștefan cel Mare, are o suprafață la sol de 1640 de metri pătrați, iar în interior – aproape 10 750 de metri pătrați (pentru comparație, clădirea Parlamentului Republicii Moldova are suprafața de 10 950 de metri pătrați). În 11 ani nu s-a reușit decât executarea a 60% din volumul lucrărilor. Conform proiectului, imobilul trebuia să aibă spații comerciale, oficii, parcări și apartament Penthouse.

#miliardarul stati #Moldindconbank

Prima autostradă din istoria Republicii Moldova face un pas important spre realizare. Administrația Națională a Drumurilor a lansat licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate al tronsonului Ungheni–Budești, cu o lungime de aproximativ 125 de kilometri. Valoarea estimată a contractului este de 88 de milioane de lei, fără TVA, iar finanțarea va fi asigurată din Fondul Rutier național.

Viitoarea autostradă va continua proiectul A8 – Autostrada Unirii din România, urmând să treacă Prutul prin zona Ungheni și să asigure ulterior conexiunea spre Chișinău și, în perspectivă, spre Odesa, transmite Libertatea.ro.

”Betonka”, aleasă pentru traseul autostrăzii

Una dintre cele mai importante decizii a fost deja luată: autoritățile de la Chișinău au optat pentru modernizarea și extinderea drumului național M5, cunoscut drept „betonka”, ca bază pentru viitoarea autostradă, potrivit Radio Europa Liberă Moldova.

Potrivit studiului de prefezabilitat, această variantă a fost preferată traseului R1 Chișinău–Sculeni. R1 ar fi presupus lucrări mai dificile din cauza reliefului și diferențelor de altitudine și ar fi putut afecta zona protejată a Rezervației Naturale „Plaiul Fagului”.

În schimb, traseul pe M5 are deja o serie de avantaje: ocolirea mai multor localități, existența unor noduri rutiere cu intersecții denivelate și posibilitatea extinderii la patru benzi.

Primii 5 kilometri, în continuarea autostrăzii din România

Potrivit documentației de licitație, proiectul din Republica Moldova va fi conectat direct la infrastructura construită în România. După realizarea noului pod peste Prut de la Ungheni, primii aproximativ 5 kilometri de autostradă de pe teritoriul Republicii Moldova vor asigura legătura cu zona stației feroviare Berești.

O problemă tehnică importantă va trebui însă soluționată în timpul proiectării. Viitoarea autostradă va intersecta gazoductul strategic Iași–Ungheni, iar conducta nu corespunde în prezent normelor tehnice necesare pentru subtraversarea unei autostrăzi. Astfel, vor fi necesare lucrări suplimentare pentru adaptarea și protejarea rețelei de gaze.

Traseul dintre Ungheni și Negrești va fi împărțit în două segmente, pentru care estimările preliminare indică un necesar de cel puțin 1,2 miliarde de euro. Tronsonul Negrești–Budești, de aproximativ 30 de kilometri, nu are deocamdată un cost estimat, acesta urmând să fie stabilit în urma studiului de fezabilitate.

Cât ar putea costa autostrada până la Odesa

Studiul de prefezabilitate estimează că realizarea întregului traseu Ungheni–Chișinău–Odesa ar putea ajunge la aproximativ 2,8 miliarde de euro. Licitația lansată acum vizează însă doar studiul de fezabilitate pentru tronsonul din Republica Moldova până la Budești. Extinderea spre Odesa nu face parte din documentația actuală. Studiul de fezabilitate va stabili soluțiile tehnice, costurile și parametrii necesari pentru etapele ulterioare de proiectare și construcție.

A8, legătura rutieră dintre România și Republica Moldova

În România, Autostrada A8 este proiectată pe o lungime de aproximativ 305 kilometri, între Târgu Mureș și Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova. Autostrada traversează zona montană dintre Târgu Mureș și Târgu Neamț, apoi continuă spre Iași și Ungheni. Sectorul Târgu Neamț–Iași–Ungheni are aproximativ 93 de kilometri și este finanțat prin mecanismul SAFE.

Odată finalizat, proiectul ar putea crea un coridor rutier de mare viteză care să lege Transilvania, Moldova românească, Republica Moldova și, în perspectivă, Ucraina, prin continuarea traseului spre Odesa.