Recursul depus de către Maia Sandu privind chemarea în judecată a Consiliului Audiovizualului (CA), care constată încălcarea legislației de către mai mulți furnizori de servicii media în campania electorală a alegerilor prezidențiale și nesancționarea acestora de către CA a fost declarat inadmisibil de către Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Potrivit încheierii, Maia Sandu a solicitat anularea deciziei Consiliului Audiovizualului din 13 noiembrie curent, cu privire la respingerea contestației din 12 noiembrie, ca fiind neîntemeiată și ilegală, constatarea încălcării legislației în vigoare de către furnizorul de servicii media „Radio Plai” și obligarea Consiliului Audiovizualului să aplice sancțiunile prevăzute de art. 84 Codul serviciilor media audiovizuale.
Prin hotărârea din 19 noiembrie, a Curții de Apel Chișinău, s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Maia Sandu împotriva Consiliului Audiovizualului, postului de Radio „Plai”, terț Igor Dodon, privind anularea deciziei din 13 noiembrie, constatarea încălcării legislației de către furnizorul de servicii media și obligarea pârâtului să aplice sancțiunile prevăzute de lege.
Instanța de judecată a reținut că furnizorul de servicii media nu poartă răspundere pentru conținutul spotului electoral, deoarece nu este în drept să dea apreciere spoturilor publicitare. Prin urmare, răspunderea aparține nemijlocit concurentului electoral. „Or, potrivit art. 70 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, programele și materialele scrise care vizează, într-un fel sau altul, concurenții electorali și/sau candidații se difuzează/se publică cu respectarea Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale în mijloacele de informare în masă, aprobat de Comisia Electorală Centrală în primele 7 zile ale perioadei electorale”, se menționează în încheierea CSJ.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie îl consideră inadmisibil:
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). 7 Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menţionate ci urmează să însuşească în condiţiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente şi serioase.
Completul specializat în examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al CSJ reţine cu valoare de principiu jurisprudenţial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate şi în acelaşi timp oferă un drept exclusiv al instanţei de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă şi care pe cale de consecinţă nu pot însuşi un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. În această ordine de idei, instanţa de recurs reţine că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar şi cerinţa de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile şi esenţiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanţei de apel contestate, întro eventuală examinare în fond şi invocare ex officio a erorilor de drept. Instanţa de recurs reţine că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conţină o motivare convingătoare şi întemeiată în condiţiile nominalizate mai sus.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios al CSJ accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită şi în contextul rolului şi funcţiei legale a instanţei judecătoreşti supreme care constă, în special în asigurarea şi interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să ţină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes, de aceste însuşiri de ordin legal fundamental.
Încheierea CSJ este irevocabilă.
