Recursul depus de către Maia Sandu privind chemarea în judecată a Consiliului Audiovizualului (CA), care constată încălcarea legislației de către mai mulți furnizori de servicii media în campania electorală a alegerilor prezidențiale și nesancționarea acestora de către CA a fost declarat inadmisibil de către Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Potrivit încheierii, Maia Sandu a solicitat anularea deciziei Consiliului Audiovizualului din 13 noiembrie curent, cu privire la respingerea contestației din 12 noiembrie, ca fiind neîntemeiată și ilegală, constatarea încălcării legislației în vigoare de către furnizorul de servicii media „Radio Plai” și obligarea Consiliului Audiovizualului să aplice sancțiunile prevăzute de art. 84 Codul serviciilor media audiovizuale.

Prin hotărârea din 19 noiembrie, a Curții de Apel Chișinău, s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Maia Sandu împotriva Consiliului Audiovizualului, postului de Radio „Plai”, terț Igor Dodon, privind anularea deciziei din 13 noiembrie, constatarea încălcării legislației de către furnizorul de servicii media și obligarea pârâtului să aplice sancțiunile prevăzute de lege.

Instanța de judecată a reținut că furnizorul de servicii media nu poartă răspundere pentru conținutul spotului electoral, deoarece nu este în drept să dea apreciere spoturilor publicitare. Prin urmare, răspunderea aparține nemijlocit concurentului electoral. „Or, potrivit art. 70 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, programele și materialele scrise care vizează, într-un fel sau altul, concurenții electorali și/sau candidații se difuzează/se publică cu respectarea Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale în mijloacele de informare în masă, aprobat de Comisia Electorală Centrală în primele 7 zile ale perioadei electorale”, se menționează în încheierea CSJ.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie îl consideră inadmisibil:

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). 7 Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menţionate ci urmează să însuşească în condiţiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente şi serioase.

Completul specializat în examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al CSJ reţine cu valoare de principiu jurisprudenţial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate şi în acelaşi timp oferă un drept exclusiv al instanţei de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă şi care pe cale de consecinţă nu pot însuşi un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. În această ordine de idei, instanţa de recurs reţine că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar şi cerinţa de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile şi esenţiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanţei de apel contestate, întro eventuală examinare în fond şi invocare ex officio a erorilor de drept. Instanţa de recurs reţine că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conţină o motivare convingătoare şi întemeiată în condiţiile nominalizate mai sus.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios al CSJ accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită şi în contextul rolului şi funcţiei legale a instanţei judecătoreşti supreme care constă, în special în asigurarea şi interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să ţină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes, de aceste însuşiri de ordin legal fundamental.

Încheierea CSJ este irevocabilă.

#alegeri #contestație #CSJ #Maia Sandu

Centrul Internațional de Expoziții „Moldexpo” își propune să treacă la o nouă etapă de dezvoltare și să se transforme, în perspectivă, în Moldova Expo Park – un spațiu modern și dinamic, care să funcționeze pe tot parcursul anului și să conecteze companiile, producătorii, investitorii și publicul. Despre aceasta a vorbit într-un interviu acordat pentru Moldpres, directoarea CIE „Moldexpo”, Zinaida Popa.

„Moldova Expo Park nu înseamnă o simplă schimbare de denumire, ci o schimbare a modului în care privim acest teritoriu și rolul lui. Ne dorim să trecem de la modelul clasic al unui centru expozițional, activ în special în perioada târgurilor, la un spațiu viu pe tot parcursul anului – pentru expoziții, conferințe, forumuri, întâlniri de afaceri, cultură și experiențe pentru public. În același timp, trebuie să schimbăm și ceea ce oferim companiilor. Astăzi nu mai este suficient să oferim metri pătrați de stand. Vrem să dezvoltăm instrumente moderne de matchmaking B2B, astfel încât expozanții și potențialii cumpărători sau parteneri să poată fi conectați înainte de deschiderea unei expoziții, iar relația comercială să continue și după încheierea evenimentului”, spune ea.

Directoare afirmă că, investițiile prioritare vizează infrastructura de bază, eficiența energetică, accesibilitatea, modernizarea și flexibilizarea pavilioanelor, precum și tehnologizarea. Toate acestea trebuie realizate etapizat, printr-o combinație echilibrată de investiții, parteneriate instituționale și atragerea capitalului privat acolo unde există viabilitate comercială.

Zinaida Popa a devenit directoare generală a centrului în octombrie 2025.

„De fapt, perioada de interimat mi-a oferit posibilitatea să cunosc instituția foarte bine înainte de preluarea mandatului deplin. Am văzut atât potențialul enorm al „Moldexpo”, cât și problemele acumulate în timp. Am pornit de la ordine internă și profesionalizarea proceselor, pentru că nu poți vorbi despre dezvoltare externă dacă instituția nu funcționează eficient în interior. Am lucrat la standardizarea proceselor, la calitatea serviciilor, la revitalizarea infrastructurii și la deschiderea teritoriului către noi tipuri de activități”, a precizat ea.

Zinaida Popa a menționat că, în 2025, „Moldexpo” a înregistrat aproximativ 294 de mii de vizitatori, de peste două ori mai mulți decât în 2024, iar datele intermediare din 2026 confirmă că există interes pentru această platformă. Mai mult, în septembrie 2025, „Moldexpo” a obținut certificarea ISO 9001 din partea Bureau Veritas România, devenind prima societate pe acțiuni cu capital integral de stat din Republica Moldova care a obținut această certificare.

Referitor la amenajarea teritoriului adiacent, ea a menționat că, un teritoriu atât de valoros nu trebuie să fie activ doar atunci când avem o expoziție

„Fosta zonă „Aventura Park” a fost inclusă într-un proces transparent de dare în locațiune prin licitații strict pentru activități sportive, de agrement și gastronomie. În paralel, lucrăm la îmbunătățirea accesului și a spațiilor publice. Un proiect important este aleea de sakura, care va crea o legătură mai bună cu zona Valea Morilor și va include iluminat modern, mobilier urban, spații de recreere și o nouă zonă de acces în complex”, a mai spus Zinaida Popa în același interviu.

Ea a anunțat că, CIE „Moldexpo” urmează să fie inclus pe harta oportunităților Agenției de Investiții, ceea ce oferă posibilitatea de a prezenta mai structurat potențialul teritoriului investitorilor care analizează Republica Moldova. La fel, instituția a inițiat parteneriate cu mai multe state, printre care Slovenia, Grecia, Kazahstan etc.

„Mi-aș dori ca, la finalul mandatului meu, să nu vorbim doar despre faptul că am renovat niște pavilioane sau am amenajat câteva zone. Mi-aș dori să putem spune că am schimbat din temelii modelul de dezvoltare al „Moldexpo”. Vreau ca Moldova Expo Park să fie un spațiu viu pe tot parcursul anului: un loc în care se întâlnesc businessul, investițiile, cultura, producătorii locali și comunitatea; un loc în care companiile moldovenești își găsesc parteneri, iar companiile străine descoperă oportunitățile Republicii Moldova. „Moldexpo” este un patrimoniu public care depășește durata unui mandat sau numele unui director. Responsabilitatea mea este să las în urmă o instituție mai puternică, mai modernă și cu o direcție de dezvoltare strategică care poate continua indiferent cine o va conduce”, a conchis ea în interviul pentru Moldpres.