Alegerile de duminică din Germania, care vor stabili cine va lua locul Angelei Merkel după ce a fost cancelar timp de 16 ani, au dominat discuțiile despre politica germană, însă alegătorii din Berlin nu-l vor vota duminică numai pe succesorul lui Merkel. Pe buletinul lor de vot se află și un referendum ce ar putea trimite o undă de șoc în întreaga Europă, relatează Euronews.

Locuitorii din orașul-stat vor decide dacă Berlinul ar trebui să-i exproprieze pe așa-numiții „mega-proprietari”. În caz afirmativ, legea va fi unul dintre cele mai radicale răspunsuri europene la îmbogățire și la creșterea prețului locuințelor, ducând la redarea în circuitul social a circa 240.000 de apartamente.

Chiriile au explodat în Berlin

Campania pentru referendum, denumită „Expropriați Deutsche Wohnen”, după numele uneia dintre cele mai mari companii imobiliare din Germania, reflectă frustrarea și neputința chiriașilor dintr-un mare oraș.

Cândva una dintre cele mai accesibile capitale din Europa, explozia chiriilor a transformat Berlinul într-un simbol al problemelor tot mai frecvente cu  care mediul urban se confruntă în privința prețului locuințelor.

În ultimii ani, Berlinul a înregistrat una dintre cele mai accelerate creșteri de prețuri ale chiriilor din lume. Deși sunt încă relativ scăzute în comparație cu alte orașe mari din Europa, precum Londra sau Paris, chiriile din Berlin s-au dublat în deceniul dintre 2009 și 2019.

Berlinezii au salarii mici

Dacă reputația de modernitate a Berlinului și sectorul tehnologic în plină dezvoltare au adăugat un strop de strălucire la faima orașului, salariile au rămas totuși scăzute. În ciuda faptului că este capitală federală, Berlinul se află pe locul 11 în rândul celor 16 landuri germane în ceea ce privește venitul pe cap de locuitor, sub media țării.

Potrivit lui Kalle Kunkel, activist în cadrul campaniei „Expropriați Deutsche Wohnen”, prețurile mari ale locuințelor nu pun doar presiune asupra celor cu salarii mici, ci amenință să destrame însăși structura socială a orașului.

„Cei care au salarii mici sunt mulți și deja plata chiriei devine o povară mult prea mare pentru ei. 80-85% dintre berlinezi sunt chiriași, ceea ce înseamnă că o majoritate covârșitoare a locuitorilor orașului se confruntă cu această realitate socială. Și, spre deosebire de alte orașe, Berlinul nu este atât de segregat din punct de vedere economic. Faptul că oameni din diferite categorii sociale trăiesc în aceleași cartiere face parte din identitatea acestui oraș și este ceea ce îl face atât de interesant”, arată Kalle Kunkel.

Ce s-a întâmplat după căderea Zidului Berlinului

Este adevărat că speculațiile în domeniul imobiliar sunt în ultimii ani o caracteristică la nivel global, dar în Berlin fenomenul a fost exacerbat semnificativ din cauza faptului că după căderea Zidului Berlinului, au fost disponibile pe piață, la prețuri de nimic, multe locuințe publice. Din 1990, în Berlin s-au vândut aproximativ 200.000 de apartamente, care au ajuns la fonduri speculative și firme cu capital privat.

Pe de altă parte, între timp, orașul a crescut semnificativ în ultimul deceniu, punând și mai multă presiune pe piața imobiliară.

„Creșterea orașului a depășit oferta de apartamente noi. Există o adevărată penurie de locuințe, ceea ce a făcut ca proprietarii să devină incredibil de puternici”, a explicat Kunkel pentru Euronews.

Găsirea unui apartament nou, indiferent de categoria de preț, este adesea o experiență descurajantă. Locatarii acceptă frecvent orice pot obține, știind că nu își pot permite să fie pretențioși.

Renovări făcute în grabă, motiv pentru a crește chiria

Un cuplu care s-a mutat la Berlin în urmă cu patru ani spune că plătea o chirie de 900 de euro pe lună, fără utilități, pentru un apartament cu două camere, deși știau că vecinii din aceeași clădire, cu contracte mai vechi, plăteau mult mai puțin. Jumătate din veniturile lor se duceau pe cheltuielile cu locuința.

Motivația pentru solicitarea unei chirii atât de mari a fost că în apartament se făcuse o renovare înainte de a se muta. Însă chiriașii spun că a fost vorba despre o renovare în pripă. „Apartamentul nostru a fost renovat, dar totul a fost făcut extrem de repede. Majoritatea lucrărilor nici măcar nu erau terminate când ne-am mutat, iar când ne-am plâns firmei care administrează proprietatea, nici măcar nu am primit răspuns”, au povestit ei.

Reiner Wild, directorul Uniunii Chiriașilor din Berlin (BMV), a declarat pentru Euronews că modernizarea apartamentelor este o tactică frecventă folosită de proprietari pentru a crește chiriile.

Tentativă eșuată de plafonare a chiriilor în Berlin

Și dacă Berlinul a devenit un exemplu ilustrativ pentru scumpirea galopantă a locuințelor în orașele mari, tot capitala germană și-a asumat și rolul de lider în încercarea unei reglementări în domeniul locuințelor.

Referendumul actual, promovat prin campania „Expropriați Deutsche Wohnen”, este cea mai recentă încercare a Berlinului de a controla piața imobiliară și vine după ce, în aprilie, a fost anulată de Curtea Constituțională o controversată tentativă de plafonare a chiriilor în Berlin.

Plafonarea chiriilor a fost introdusă în februarie 2020 și a înghețat chiriile în cazul a 90% din apartamente, timp de cinci ani, ceea ce a dus la reduceri de chirie în cazul a numeroși locatari. Cuplul menționat anterior a obținut o reducere a chiriei cu 25 la sută.

Numai că legea a fost declarată neconstituțională în aprilie 2021, deoarece a fost adoptată la nivel local și s-a considerat că prevalentă este legislația federală privind locuințele.

Plafonarea chiriilor oferise o ușurare generală orașului și obligase proprietarii să se conformeze imediat. Dar faptul că plafonul a fost anulat în plină pandemie i-a afectat în mod deosebit pe mulți locuitori din Berlin. Chiriile au crescut din nou și mulți chiriași au fost nevoiți chiar să plătească retroactiv pentru lunile în care au avut chiria redusă.

Însă asta a dat un imbold pentru o propunere mult mai radicală: exproprierea mega-proprietarilor din oraș, adică ceea ce face obiectul referendumului de duminică.

Cum s-a ajuns la referendum

Campania a propus ca orice proprietar privat care deține mai mult de 3.000 de apartamente să fie expropriat, iar apartamentele să fie transformate în locuințe publice. Costul răscumpărării apartamentelor ar urma să fie rambursat în timp de către chiriași. Astfel, chiriile ar scădea, deoarece închirierea locuințelor nu ar mai fi axată pe obținerea de profit.

„De fapt, am plătit deja de 100 de ori pentru aceste apartamente, cu chiria noastră, de ce să nu le luăm înapoi? Într-adevăr, ne aparțin”, spune Kunkel.

Campania pentru expropriere fusese lansată oficial în 2018, dar ideea a luat amploare. Erau necesare 175.000 de semnături pentru a declanșa un referendum la nivelul întregului oraș, iar campania aproape că a strâns un număr dublu de semnături: 343.000.

Provocări constituționale

Mulți, în special cei din industria imobiliară și politicienii din CDU (conservatorii) și FDP (liberalii), aflați în opoziție la nivel regional, au criticat propunerea.

Într-o declarație pentru Euronews, compania Deutsche Wohnen a criticat campania, susținând că aceasta nu va reuși să rezolve provocările cu care se confruntă piața imobiliară din Berlin. „Exproprierea în Berlin este imposibilă, deoarece este neconstituțională și nefezabilă din punct de vedere financiar pentru locuitorii din Berlin”, a reacționat compania.

Dacă referendumul va trece, cea mai mare întrebare va fi legată de constituționalitatea sa. Deși exproprierea pentru binele public este permisă în mod explicit de Constituția germană, cea mai înaltă instanță germană va trebui probabil să decidă dacă o expropriere la această scară se încadrează în descrierea din legea fundamentală.

La ce prețuri vor fi răscumpărate locuințele?

Există, de asemenea, un decalaj semnificativ între costurile preconizate pentru trecerea proprietății private în proprietatea statului. „Expropriați Deutsche Wohnen” a calculat că proiectul ar costa aproximativ 8 miliarde de euro, dar Senatul de la Berlin a estimat că se apropie de 30 de miliarde.

Potrivit lui Kunkel, costurile exacte depind de faptul dacă orașul va plăti sau nu la prețul piaței pentru fiecare apartament pe care îl trece în proprietate publică. Deși legea exproprierii prevede o rambursare „justă” pentru tot ceea ce este socializat, municipalitatea va trebui să stabilească dacă asta înseamnă un preț de piață. Recentele răscumpărări de apartamente private au avut tendința de a fi aproape de valoarea de piață, menționează Euronews. În orice caz, va fi o decizie politică.

Apartamentele noi tind să fie scumpe în Berlin, cu excepția cazului în care sunt construite în mod explicit ca locuințe sociale. Chiriile în cazul a 85% dintre apartamentele nou construite în 2020 au fost semnificativ mai mari decât nivelul celor pentru locuințele sociale.

Ce șanse are referendumul să treacă?

Locuitorii Berlinului sunt în prezent împărțiți aproape în mod egal între cele două tabere, a celor care cred și a celor care nu cred că exproprierea este soluția de care are nevoie orașul. În cele mai recente sondaje, susținătorii campaniei aveau un ușor avans – 47 la sută față de 43 la sută împotrivă.

Dacă referendumul se va solda cu „da”, vor exista provocări serioase în ceea ce privește punerea legii în aplicare. Candidatul SPD (centru-stânga) pentru funcția de primar, Franziska Giffey, s-a pronunțat recent împotriva inițiativei, ceea ce înseamnă că elaborarea termenilor expliciți ai exproprierii va fi un proces dificil și politizat, care va trebui apoi să facă față unei revizuiri judiciare și să fie considerat constituțional.

Dacă referendumul nu reușește, Berlinul va trebui să se întoarcă din nou de unde a plecat și să ia în considerare un alt mijloc de a rezolva criza acută a locuințelor, care, în orice caz, nu va dispărea de la sine prea curând.