Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Cine este Cătălin Predoiu, cel care preia șefia guvernului român

06 Mai 2025, 10:16
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
06 Mai 2025, 10:16 // Politica //  Realitatea.md

Cătălin Predoiu preia, până la formarea unui nou executiv, conducerea guvernului în România, după demisia lui Marcel Ciolacu. Anunțul a fost făcut marți, 6 mai curent, de Administraţia Prezidenţială de peste Prut. Jurnaliștii de la digi24.ro, scriu că Predoiu a fost propus, la 23 decembrie 2024, vicepremier şi ministru al Afacerilor Interne în Guvernul condus de Marcel Ciolacu.

Cine este Cătălin Predoiu

Cătălin Marian Predoiu s-a născut la 27 august 1968, în municipiul Buzău, judeţul Buzău, conform CV-ului publicat pe site-ul oficial al guvernului. A făcut studii la Colegiul Naţional „Bogdan Petriceicu Haşdeu” (1982-1986) şi la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (1987-1991).

A obţinut, în 2003, titlul ştiinţific de doctor în drept „Summa cum Laudae” al Universităţii Bucureşti. Şi-a completat studiile universitare în 1994, când a urmat un stagiu de specializare în profesia de avocat în Baroul Caen, Franţa. A fost cadru didactic universitar la Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti (1994-2007). Este membru în Baroul Bucureşti (din 1991). A fost asociat fondator şi coordonator al societăţilor de avocaţi: „Racoţi Predoiu” (1995-2007) şi „Zamfirescu Racoţi Predoiu” (2007-2008).

A fost avocat la „Cabinet Individual de Avocatură Cătălin Predoiu” (2012-2016) şi asociat fondator al societăţii de avocaţi „Stoian Predoiu” (2016-noiembrie 2019), conform Agerpres care citează gov.ro. A fost titular al cabinetului de avocaţi „Predoiu Marian Cătălin” (febr.-25 nov. 2021).

Activitatea politică

În ceea ce priveşte activitatea politică, Cătălin Predoiu s-a înscris, la 5 iulie 2013, în Partidul Democrat-Liberal (PDL). A fost prim-vicepreşedinte al PDL (2013-2014). La 26 iulie 2014, Congresul extraordinar al PNL a votat protocolul de fuziune cu PDL, statutul şi programul politic ale noului partid şi protocolul alianţei electorale – Alianţa Creştin Liberală (ACL). A fost prim-vicepreşedinte PNL (2014-2017) şi preşedinte PNL Bucureşti (dec. 2015-iun.2016).

În contextul alegerilor prezidenţiale din 2014, Biroul Politic Naţional comasat PNL-PDL a decis desemnarea lui Cătălin Predoiu drept candidat pentru funcţia de premier al Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis fiind candidatul la preşedinţie. La 18 mai 2016, şi-a lansat oficial candidatura pentru Primăria Capitalei.

În legislatura 2016-2020, a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi, pe listele PNL. A fost vicepreşedinte al Biroului Permanent (dec. 2016-febr. 2017; febr.-sept. 2017) şi membru în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei. A fost membru în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (până în apr. 2017), potrivit www.cdep.ro.

La 6 decembrie 2020 a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 31 Prahova, pe listele PNL.

A fost ministru al Justiţiei în cabinetul condus de Călin Popescu Tăriceanu (febr.-nov. 2008) şi în cabinetul condus de Emil Boc (dec. 2008-oct. 2009); ministru interimar al Justiţiei, după ce Guvernul Boc a fost demis prin adoptarea unei moţiuni de cenzură de către Parlament (oct. 2009) şi ministru interimar al Afacerilor Externe (oct. 2009); ministru al Justiţiei în cabinetul Boc IV (23 dec. 2009-6 febr. 2012); ministru al Justiţiei în Guvernul Ungureanu (9 febr. 2012-7 mai 2012); ministru al Justiţiei şi membru al CSAT în Guvernul Ludovic Orban (nov. 2019-dec. 2020); ministru al Justiţiei, membru CSAT (nov. 2021-15 iun. 2023), prim-ministru interimar (12-15 iun. 2023) şi viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne, membru CSAT (din 15 iun. 2023).

La 6 februarie 2012, a fost numit, prin decret prezidenţial, prim-ministru interimar pentru a îndeplini atribuţiile premierului demisionar Emil Boc până la formarea noului Guvern.

A publicat numeroase studii şi lucrări de specialitate, articole de opinie politică, între care: „Operaţiunile de creditare din interiorul unui grup de societăţi” (Bucureşti, 1996); „Societăţile comerciale” (prima ediţie, Bucureşti, 2001, co-autor); „Băncile în contextul legislaţiei antiinfracţionale. Obligaţii legale speciale” (Bucureşti, 2003); „Cariera comercială a societăţilor civile” în Revista Română de Drept al Afacerilor, Suplimentul 1/2007, coautor; „Legea societăţilor comerciale – Comentariu pe articole (autori St. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Gh. Piperea, ediţia a IV-a, Bucureşti, 2009, Editura C.H. Beck); „Puterea Justiţiei şi Justiţia Puterii – discursuri, interviuri, analize, pamflete” (Bucureşti, 2018, Editura Tritonic).

În 2003, i-au fost acordate premiile „I.L. Georgescu” de către Uniunea Juriştilor din România şi „Simion Bărnuţiu” al Academiei Române.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

România: Cătălin Predoiu – desemnat premier interimar

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!