Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    -0.0891%
  • USD
    17.3213
    -0.0981%
  • RUB
    0.2071
    -0.8691%
  • RON
    3.8106
    -0.1627%
  • UAH
    0.3876
    -0.0258%

Toate știrile

14 august 2026

Cine este Cătălin Predoiu, cel care preia șefia guvernului român

06 Mai 2025, 10:16
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
06 Mai 2025, 10:16 // Politica //  Realitatea.md

Cătălin Predoiu preia, până la formarea unui nou executiv, conducerea guvernului în România, după demisia lui Marcel Ciolacu. Anunțul a fost făcut marți, 6 mai curent, de Administraţia Prezidenţială de peste Prut. Jurnaliștii de la digi24.ro, scriu că Predoiu a fost propus, la 23 decembrie 2024, vicepremier şi ministru al Afacerilor Interne în Guvernul condus de Marcel Ciolacu.

Cine este Cătălin Predoiu

Cătălin Marian Predoiu s-a născut la 27 august 1968, în municipiul Buzău, judeţul Buzău, conform CV-ului publicat pe site-ul oficial al guvernului. A făcut studii la Colegiul Naţional „Bogdan Petriceicu Haşdeu” (1982-1986) şi la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (1987-1991).

A obţinut, în 2003, titlul ştiinţific de doctor în drept „Summa cum Laudae” al Universităţii Bucureşti. Şi-a completat studiile universitare în 1994, când a urmat un stagiu de specializare în profesia de avocat în Baroul Caen, Franţa. A fost cadru didactic universitar la Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti (1994-2007). Este membru în Baroul Bucureşti (din 1991). A fost asociat fondator şi coordonator al societăţilor de avocaţi: „Racoţi Predoiu” (1995-2007) şi „Zamfirescu Racoţi Predoiu” (2007-2008).

A fost avocat la „Cabinet Individual de Avocatură Cătălin Predoiu” (2012-2016) şi asociat fondator al societăţii de avocaţi „Stoian Predoiu” (2016-noiembrie 2019), conform Agerpres care citează gov.ro. A fost titular al cabinetului de avocaţi „Predoiu Marian Cătălin” (febr.-25 nov. 2021).

Activitatea politică

În ceea ce priveşte activitatea politică, Cătălin Predoiu s-a înscris, la 5 iulie 2013, în Partidul Democrat-Liberal (PDL). A fost prim-vicepreşedinte al PDL (2013-2014). La 26 iulie 2014, Congresul extraordinar al PNL a votat protocolul de fuziune cu PDL, statutul şi programul politic ale noului partid şi protocolul alianţei electorale – Alianţa Creştin Liberală (ACL). A fost prim-vicepreşedinte PNL (2014-2017) şi preşedinte PNL Bucureşti (dec. 2015-iun.2016).

În contextul alegerilor prezidenţiale din 2014, Biroul Politic Naţional comasat PNL-PDL a decis desemnarea lui Cătălin Predoiu drept candidat pentru funcţia de premier al Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis fiind candidatul la preşedinţie. La 18 mai 2016, şi-a lansat oficial candidatura pentru Primăria Capitalei.

În legislatura 2016-2020, a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi, pe listele PNL. A fost vicepreşedinte al Biroului Permanent (dec. 2016-febr. 2017; febr.-sept. 2017) şi membru în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei. A fost membru în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (până în apr. 2017), potrivit www.cdep.ro.

La 6 decembrie 2020 a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 31 Prahova, pe listele PNL.

A fost ministru al Justiţiei în cabinetul condus de Călin Popescu Tăriceanu (febr.-nov. 2008) şi în cabinetul condus de Emil Boc (dec. 2008-oct. 2009); ministru interimar al Justiţiei, după ce Guvernul Boc a fost demis prin adoptarea unei moţiuni de cenzură de către Parlament (oct. 2009) şi ministru interimar al Afacerilor Externe (oct. 2009); ministru al Justiţiei în cabinetul Boc IV (23 dec. 2009-6 febr. 2012); ministru al Justiţiei în Guvernul Ungureanu (9 febr. 2012-7 mai 2012); ministru al Justiţiei şi membru al CSAT în Guvernul Ludovic Orban (nov. 2019-dec. 2020); ministru al Justiţiei, membru CSAT (nov. 2021-15 iun. 2023), prim-ministru interimar (12-15 iun. 2023) şi viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne, membru CSAT (din 15 iun. 2023).

La 6 februarie 2012, a fost numit, prin decret prezidenţial, prim-ministru interimar pentru a îndeplini atribuţiile premierului demisionar Emil Boc până la formarea noului Guvern.

A publicat numeroase studii şi lucrări de specialitate, articole de opinie politică, între care: „Operaţiunile de creditare din interiorul unui grup de societăţi” (Bucureşti, 1996); „Societăţile comerciale” (prima ediţie, Bucureşti, 2001, co-autor); „Băncile în contextul legislaţiei antiinfracţionale. Obligaţii legale speciale” (Bucureşti, 2003); „Cariera comercială a societăţilor civile” în Revista Română de Drept al Afacerilor, Suplimentul 1/2007, coautor; „Legea societăţilor comerciale – Comentariu pe articole (autori St. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Gh. Piperea, ediţia a IV-a, Bucureşti, 2009, Editura C.H. Beck); „Puterea Justiţiei şi Justiţia Puterii – discursuri, interviuri, analize, pamflete” (Bucureşti, 2018, Editura Tritonic).

În 2003, i-au fost acordate premiile „I.L. Georgescu” de către Uniunea Juriştilor din România şi „Simion Bărnuţiu” al Academiei Române.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

România: Cătălin Predoiu – desemnat premier interimar

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
14 Aug. 2026, 17:22
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
14 Aug. 2026, 17:22 // Slider //  Realitatea.md

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking