Comisia Europeană a decis să transfere 135 de milioane de euro, bani alocați prin instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională, planificați inițial pentru programele Interreg NEXT 2021-2027 cu Federația Rusă și Belarus, către alte programe Interreg Ucraina și Moldova.

Finanțarea poate sprijini o gamă largă de activități, dezvoltarea legăturilor transfrontaliere, serviciilor de sănătate, proiectelor de educație și cercetare, schemelor de incluziune socială, precum și consolidarea capacității instituționale a autorităților publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Decizia de a anula cooperarea preconizată inițial cu Rusia și Belarus prin programele noastre Interreg este rezultatul războiului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei. Mă bucur că fondurile pe care le-am planificat inițial pentru această cooperare vor beneficia acum de programele UE cu Ucraina și Moldova. Acest lucru va contribui la consolidarea colaborării dintre regiunile UE și părțile interesate locale cu partenerii ucraineni și moldoveni”, declară Comisarul pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira.

După invazia Rusiei în Ucraina, Comisia Europeană a suspendat cooperarea cu Federația Rusă și Belarus în cadrul programelor Interreg. Astfel, s-a decis redistribuirea fondurilor, pentru a sprijini programele de cooperare cu Ucraina și Moldova. Comisia a decis, de asemenea, că regiunile din Finlanda, Estonia, Letonia și Polonia, care trebuiau să participe la programe de cooperare cu Rusia și Belarus, pot participa la alte programe Interreg existente.

#Interreg #Moldova #proiecte #redistribuire #Ucraina

Consensul politic în Republica Moldova a fost o excepție în cei 35 de ani de independență. Printre momentele importante în care partidele parlamentare au reușit să depășească divergențele se numără adoptarea Declarației de Independență, în 1991, și votul din 2005, când Legislativul a susținut obiectivul integrării europene și a adoptat Legea privind prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului.

Votul din 2005 rămâne un exemplu relevant de cooperare între forțele politice, în care diferențele doctrinare au fost puse în plan secund în favoarea unor obiective considerate de importanță strategică pentru țară.

Au existat și alte inițiative sociale sau tehnice care au întrunit voturi din tabere diferite, dar consensul politic a fost mai degrabă o excepție decât o regulă. În general însă, polarizarea politică a îngreunat cooperarea dintre guvernare și opoziție, chiar și în chestiuni de interes național.

De ce au reușit politicienii atât de rar să pună interesul național mai presus de interesele de partid?
Care a fost/este cel mai mare obstacol în calea colaborării dintre guvernare și opoziție?
În ce condiții poate fi justificat un compromis cu opoziția și unde trebuie trasată linia roșie, mai ales când sunt în joc independența, securitatea și orientarea europeană a R. Moldova?
În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și al presiunilor geopolitice asupra R. Moldova, ar trebui partidele proeuropene să negocieze un pact național privind securitatea și integrarea europeană? Dacă da, ce ar trebui să conțină acesta?
Poate exista un consens național durabil fără o înțelegere minimă asupra identității istorice și lingvistice a Republicii Moldova? Cum pot fi depășite aceste divergențe fără a adânci diviziunile din societate?
Ce ar trebui să facă actuala clasa politica pentru ca următorii ani să nu fie încă o perioadă de confruntare și oportunități ratate?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 23 octombrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Mihai Ghimpu, fost președinte al Parlamentului și fost președinte interimar al Republicii Moldova și Ion Tăbîrță, analist politic.

#Ion Tăbîrță #Mihai Ghimpu #Realitatea te priveste