La București are loc ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată de Klaus Iohannis. La Cotroceni s-au adunat premierul Nicolae Ciucă, miniștrii Apărării, de Interne, de Externe, Justiţiei, Economiei, Finanţelor, directorul Serviciului Român de Informații, şeful Statului Major al Apărării și consilieri prezidențiali.
Precum era de așteptat, pe ordinea de zi a reuniunii sunt incluse subiecte referitoare la situația de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul războiului din Ucraina. De asemenea, conform Agerpres, se discută și despre intervențiile externe asupra procesului democratic din Republica Moldova.
Pe lângă subiectele invocate, se va aborda chestiunea dezvoltării aviației militare românește, dar și alte probleme referitoare la securitatea națională de peste Prut.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Ce reprezintă CSAT?
Consiliul Suprem de Apărare a Țării este o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului. Conform Constituției, aceasta este responsabilă de organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea şi siguranța națională.
Membri ai CSAT sunt mai mulți miniștri, iar președintele român conduce Consiliul. Conform legii, întrunirile au loc trimestrial, însă se pot desfășura și mai des, dacă este necesar.
În 2020, CSAT a avut șase întruniri. În 2021, Consiliul s-a întrunit de tre ori, fiind discutate inclusiv chestiuni de securitate în regiunea Mării Negre. Anul 2022 a fost, marcat de patru ședințe ale Consiliului, fiind discutate subiecte referitoare la situația de securitate, inclusiv în contextul războiului. Întrunirea de pe 11 aprilie este prima din anul 2023.
CSAT – înainte de Conferința de Securitate a Regiunii Mării Negre
Prima întrunire CSAT din 2023 are loc la câteva zile înainte ca la București să își dea mâna miniștrii Apărării și șefii diplomațiilor din Moldova, România și Ucraina.
România va găzdui întrevederi trilaterale, în cadrul primei Conferințe de Securitate a în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Crimeea. Evenimentul a fost anunțat de Bogdan Aurescu aproximativ o lună în urmă.
„Trebuie să continuăm sprijinul pentru procesul de reformă către integrarea europeană a țării. Trebuie să continuăm eforturile de stabilire a misiunii civile a UE. cu accent pe sectorul de securitate din Republica Moldova”, spunea atunci oficialul român.
România – sprijinul și avocatul Republicii Moldova!
Atât Chișinăul, cât și Bucureștiul, au anunțat de mai multe ori că Româna va fi alături de noi în orice circumstanțe. Pe lângă sprijinul umanitar și financiar, ni se oferă sprijin politic și diplomatic.
Bogdan Aurescu este cel care declară la Consiliul UE că Moldova are nevoie de sprijin, în rând cu Ucraina. Mai mult, el a dezvăluit că Bucureștiul este primul din Uniune care lucrează pentru a crea sancțiuni contra persoanelor acuzate de corupție, care au părăsit Republica Moldova. În același timp, Nicu Popescu puncta în cadrul unui interviu că avem doi miniștri de Externe, el și Bogdan Aurescu.
Recent, au avut loc și întrevederi trilaterale între președinții Maia Sandu și Klaus Iohannis și cancelarul german Olaff Scholz. În cadrul declarațiilor publice făcute după întrevedere, a fost reiterat suportul care trebuie acordat Chișinăului, iar partenerii s-au arătat îngrijorați de eventuale destabilizări.
„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”


