Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc astăzi botezul lui Iisus Hristos, sau Boboteaza. În biserici, preoţii oficiază servicii divine şi fac agheasmă.
Mântuitorul a primit botezul în apa Iordanului de la Ioan Botezătorul, care vestea venirea lui Iisus Hristos, spunând că este mult mai mare şi mai puternic decât el. Înainte de a fi botezaţi, oamenii îşi mărturiseau păcatele şi se pocăiau. Aşa a fost consfinţită taina botezului, una din cele şapte taine bisericeşti.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM
Mântuitorul a primit botezul în apa Iordanului de la Ioan Botezătorul, care vestea venirea lui Iisus Hristos, spunând că este mult mai mare şi mai puternic decât el. Înainte de a fi botezaţi, oamenii îşi mărturiseau păcatele şi se pocăiau. Aşa a fost consfinţită taina botezului, una din cele şapte taine bisericeşti, prin care omul se renaşte pentru viaţa întru Hristos.
Boboteaza reprezintă sărbătoarea în care Dumnezeu s-a arătat prin Sfânta Treime: Dumnezeu-Tatăl – care s-a auzit ca glasul din ceruri, Fiul Său – Iisus Hristos şi Duhul Sfânt – sub chip de porumbel. Enoriaşii temerari se scaldă în această zi pentru a aminti de Botezul Domnului în râul Iordan. Tradiţia spune că cei care se scaldă în această zi se curăţă de păcate şi se vindecă de boli.
În biserici sunt oficiate servicii divine şi se sfinţeşte agheasma. Se spune că agheasma tămăduieşte bolile şi îşi păstrează calităţile tot anul, de aceea credincioşii vin să ia apă sfinţită şi stropesc cu ea casa, aducând în ea miracolul sfintei sărbători.
Tradiția susține că dacă plouă în ziua de Bobotează, iarna va fi una lungă, iar dacă este frumos afară, se spune că vom avea parte de o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, roadele vor fi bogate, iar dacă pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi un an cu belșug. De Bobotează nu se spală rufele. Și tot în această zi sunt interzise certurile în casă și nu se dă nimic cu împrumut. Potrivit tradiției, de Bobotează se consumă grâu fiert cu miere, iar după apusul soarelui se poate mânca și piftie.
Pe timpuri, spre seară, se expuneau icoane şi cruciuliţe sau uneori doar erau desenate cruciuliţe cu cretă la mijlocul lemnului uşilor şi ferestrelor. Acest frumos obicei s-a păstrat în unele sate până în prezent. În ziua de Bobotează, se aşează la masă pe la amiază. Mai întâi se bea agheasmă şi se mânânca o bucăţică de nafură, apoi se servesc bucatele pregătite de frupt ca la Crăciun: răcituri, sarmale etc.
