Nuclearelectrica, singurul producător de energie electrică din România care utilizează tehnologie nucleară, a achiziționat energie din Ucraina printr-un mecanism realizat cu sprijinul Energocom, furnizorul de energie din Republica Moldova. Energia importată va fi folosită pentru acoperirea deficitului generat de oprirea temporară a Unității 1 de la CNE Cernavodă și pentru reducerea impactului asupra pieței românești de energie.

Compania română precizează că are un parteneriat de lungă durată cu Energocom, consolidat printr-un Memorandum de Înțelegere semnat în 2023, care vizează creșterea rezilienței energetice și sprijinul reciproc între cele două companii, dar și între România și Republica Moldova.

„Cooperarea actuală reflectă caracterul reciproc și durabil al acestui parteneriat. Așa cum România și Nuclearelectrica au contribuit la asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, sprijinul acordat în prezent de Energocom demonstrează importanța relațiilor bilaterale construite pe solidaritate”, se arată în comunicatul transmis luni, 3 august, de Nuclearelectrica.

Situația energetică dificilă din regiune este legată de criza hidrologică provocată de seceta severă și de scăderea debitului Dunării. În România a fost instituită stare de alertă în sectorul energetic pentru luna august, după ce debitul fluviului a coborât la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă.

Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă folosește apa Dunării pentru sistemele de răcire, iar reducerea debitului poate afecta funcționarea reactoarelor. Cele două unități ale centralei asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, iar oprirea temporară a Unității 1 a redus cantitatea de energie disponibilă în sistemul național.

Și Republica Moldova a instituit, la 28 iulie, stare de alertă în sectorul energetic pentru o perioadă de 30 de zile. Decizia a fost luată pe fondul perturbărilor de pe piața regională a carburanților, cauzate de creșterea prețurilor internaționale la petrol și motorină, conflictul din Orientul Mijlociu, întreruperea temporară a livrărilor de țiței kazah prin terminalul Novorossiisk, dar și nivelul scăzut al Dunării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor #energie #Energocom #import #Nuclearelectrica #Romania #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.