Aproape jumătate dintre profesorii europeni sunt trecuți de vârsta de 50 de ani și vor ieși în curând la pensie. În urma lor, nu prea se înghesuie nimeni să ocupe un loc la catedră, potrivit unei analize EUobserver.
Meseria de dascăl și-a pierdut atractivitatea în multe țări ale UE. Potrivit EUobserver, 40% dintre cadrele didactice sunt trecute de 50 de ani, iar tinerii nu-și mai doresc să urmeze aceaste cariere. Potrivit aceleiași surse, doar 7% dintre cadrele didactice au sub 30 de ani.
În Germania, de exemplu, ar fi nevoie de 25.000 de profesori în plus până în 2025, în timp ce în Austria, până în 2027, 20.000 de cadre didactice se vor pensiona.
Principalul motiv pentru care lipsa personalului a devenit cronică este salariul scăzut din educație, chiar și acolo unde ele au fost majorate. Salariile medii din sectorul public de învățământ variază de la un stat al Uniunii la altul, fiind de 25.055 de euro pe an, în anul școlar 2020/2021. Comparativ, în Germania, un profesor fără experiență câștigă în medie 54.129 de euro brut pe an, în timp ce , în Bulgaria, doar 7.731 de euro.
Nivelul salariului nu este însă motiv singular, a declarat președinta European Trade Union Committee for Education – ETUCE Susan Flocken: „E vorba de condițiile de muncă din educație, mai ales cele de după pandemia de COVID-19.” În plus, modelele hibride de educație au supus cadrele didactice unor presiuni suplimentare.
Clasele sunt aglomerate, în medie, în 2020, unui învățător revenindu-i 13,6 elevi, mai mult în România – 20 de elevi – și Olanda – 16,3 elevi, un alt motiv fiind lipsa unui echilibru între programul de muncă și timpul liber. Toate acestea creează condiții dezamăgitoare pentru profesorii tineri, în timp ce vărstnicii se gândesc la pensionare anticipată.
E nevoie de investiții în educație
„În primul rând, ceea ce este extrem de necesar sunt noi investiții publice”, a mai spus Flocken. „Dacă vrem să avem educație de calitate avem nevoie de profesori bine pregătiți, deci mai puțin politici pe termen scurt și mai mult perspective pe termen lung.”
Condițiile proaste de muncă i-au determinat pe profesprii din multe țări – Ungaria, Grecia, Polonia, Portugalia – să iasă în stradă. România nu a făcut excepție. La finalul anului școlar trecut, profesorii români au declanșat cel mai amplu protest, cu trei săptămâni înainte de examenele naționale ale elevilor cerând salarii decente, respect pentru această meserie și investiții în educație. Greva a fost susținută atât de elevi, cât și de părinți și o parte a populației și s-a soldat cu promisiunea unor majorări salariale.
Astfel, de la 1 iunie 2023, salariile de bază ale profesorilor și cadrelor auxiliare au fost majorate cu 1.300 de lei brut, urmând ca prin noua lege a salarizării, de la 1 ianuarie 2024, grila de salarizare să plece de la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat pentru 2023, pentru profesori și asistenți universitari. Totodată, salariile personalului nedidactic au fost majorate cu 400 de lei, începând cu aceeași dată.
România, în top la abandonul școlar
Calitatea sistemului de educație își pune amprenta asupra elevilor. În 2022 aproape 10% dintre tinerii între 18-24 de ani din UE s-au lăsat de școală. România ocupă primul loc la abandonul școlar – 15,6%, urmată de Spania,- 13,9%, Ungaria – 12,4% și Germania – 12,2%. Media UE la acest indicator este de 10%. Cu excepția Ungariei, celelalte trei se numără printre statele UE în care cheltuielile cu educația au scăzut sub media UE – adică 4,8% din PIB în 2021. În cazul României nu se cheltuiește decât 3,2% din PIB.
Statistica arată că mai mult de 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au terminat cel mult clasa a VIII-a. Astfel, dintr-o clasă de 25 de elevi, pentru patru dintre ei există riscul de abandon în clasa a VIII-a sau imediat după finalizarea ei, în condițiile studiile liceale sunt obligatorii.
Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2021, în România erau înregistrate 1.402.079 persoane cu vârste între 18 și 24 de ani. În 2020, 218.724 astfel de persoane nu terminaseră clasa a VIII-a.
