Neacceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen a adus celor două state pierderi economice enorme, care ar putea fi acum compensate, transmite evz.ro.

Parlamentul European a mandatat Comisia Europeană să evalueze impactul financiar, daunele economice și asupra mediului cauzate de excluderea României și Bulgariei, dar și de către Uniunea Europeană în ansamblu, începând din 2011, din cauza neaderării acestor țări la spațiul de liberă circulație.

De asemenea, Parlamentul a solicitat Comisiei să identifice mecanisme de compensare pentru aceste pierderi.

Într-o rezoluție adoptată în iulie 2023, publicată joi în Monitorul Oficial al UE, Parlamentul European a solicitat compensații pentru România și Bulgaria, considerând decizia de excludere „nejustificată și dăunătoare”.

Rezoluția subliniază efectele negative colaterale ale excluderii, cum ar fi creșterea emisiilor de CO2 din cauza timpilor îndelungați de așteptare la punctele de trecere a frontierei, contrar obiectivelor de neutralitate climatică ale UE.

„Parlamentul invită Comisia să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului de către România și Bulgaria, precum și de către Uniune în ansamblu, începând din 2011, ca urmare a faptului că România și Bulgaria nu sunt membre ale spațiului Schengen.

Comisia ar trebui să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare suferite de Bulgaria și România din cauza deciziei negative și nejustificate adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen, luând în considerare pierderile financiare înregistrate începând din iunie 2011”, potrivit unui comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Impactul asupra mediului înconjurător

În rezoluție se mai precizează că nivelul ridicat de poluare cauzat de miile de vehicule care stau zilnic la coadă, așteptând ore sau chiar zile pentru a trece frontierele dintre Ungaria și România, România și Bulgaria și Bulgaria și Grecia, este, de asemenea, o amenințare la adresa mediului și sănătății conducătorilor auto, a lucrătorilor vamali și a locuitorilor din zonele de trecere a frontierelor, potrivit sursei citate.

Refuzul de a integra România și Bulgaria în spațiul Schengen are repercusiuni semnificative, inclusiv asupra mediului. Dovezile arată că această decizie generează anual emisii de 46.000 de tone de CO2, exclusiv din cauza blocajelor de la frontierele interne.

În 2022, cozile formate de camioane care așteptau la punctele de frontieră vestice ale României depășeau 25 de kilometri, conform statisticilor Parlamentului. Această situație contrasta puternic cu fluxul liber de transport din spațiul Schengen, unde camioanele traversau frontierele în maximum 30 de minute, iar multe traversări se realizau fără întârziere.

Aderarea la spațiul Schengen, instrumentalizată de propaganda rusă

Parlamentul European accentuează, de asemenea, importanța evaluării posibilităților curente și viitoare de a adresa problema în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în această chestiune.

„Parlamentul regretă și subliniază cu profundă îngrijorare faptul că decizia negativă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv de propaganda rusă, în detrimentul obiectivelor de politică externă ale UE.

Subliniază că această decizie, deși nu se bazează pe criterii solide din punct de vedere juridic și aplicabile, subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernanță în țările din afara UE, inclusiv în țările în curs de aderare”, potrivit Rezoluției Parlamentului European.

Este menționat că integrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen este crucială, deoarece un Schengen extins fără controale la frontierele interne va consolida Uniunea Europeană, potrivit economica.net.

#Bulgaria #Romania #Schengen

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia