Neacceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen a adus celor două state pierderi economice enorme, care ar putea fi acum compensate, transmite evz.ro.

Parlamentul European a mandatat Comisia Europeană să evalueze impactul financiar, daunele economice și asupra mediului cauzate de excluderea României și Bulgariei, dar și de către Uniunea Europeană în ansamblu, începând din 2011, din cauza neaderării acestor țări la spațiul de liberă circulație.

De asemenea, Parlamentul a solicitat Comisiei să identifice mecanisme de compensare pentru aceste pierderi.

Într-o rezoluție adoptată în iulie 2023, publicată joi în Monitorul Oficial al UE, Parlamentul European a solicitat compensații pentru România și Bulgaria, considerând decizia de excludere „nejustificată și dăunătoare”.

Rezoluția subliniază efectele negative colaterale ale excluderii, cum ar fi creșterea emisiilor de CO2 din cauza timpilor îndelungați de așteptare la punctele de trecere a frontierei, contrar obiectivelor de neutralitate climatică ale UE.

„Parlamentul invită Comisia să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului de către România și Bulgaria, precum și de către Uniune în ansamblu, începând din 2011, ca urmare a faptului că România și Bulgaria nu sunt membre ale spațiului Schengen.

Comisia ar trebui să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare suferite de Bulgaria și România din cauza deciziei negative și nejustificate adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen, luând în considerare pierderile financiare înregistrate începând din iunie 2011”, potrivit unui comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Impactul asupra mediului înconjurător

În rezoluție se mai precizează că nivelul ridicat de poluare cauzat de miile de vehicule care stau zilnic la coadă, așteptând ore sau chiar zile pentru a trece frontierele dintre Ungaria și România, România și Bulgaria și Bulgaria și Grecia, este, de asemenea, o amenințare la adresa mediului și sănătății conducătorilor auto, a lucrătorilor vamali și a locuitorilor din zonele de trecere a frontierelor, potrivit sursei citate.

Refuzul de a integra România și Bulgaria în spațiul Schengen are repercusiuni semnificative, inclusiv asupra mediului. Dovezile arată că această decizie generează anual emisii de 46.000 de tone de CO2, exclusiv din cauza blocajelor de la frontierele interne.

În 2022, cozile formate de camioane care așteptau la punctele de frontieră vestice ale României depășeau 25 de kilometri, conform statisticilor Parlamentului. Această situație contrasta puternic cu fluxul liber de transport din spațiul Schengen, unde camioanele traversau frontierele în maximum 30 de minute, iar multe traversări se realizau fără întârziere.

Aderarea la spațiul Schengen, instrumentalizată de propaganda rusă

Parlamentul European accentuează, de asemenea, importanța evaluării posibilităților curente și viitoare de a adresa problema în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în această chestiune.

„Parlamentul regretă și subliniază cu profundă îngrijorare faptul că decizia negativă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv de propaganda rusă, în detrimentul obiectivelor de politică externă ale UE.

Subliniază că această decizie, deși nu se bazează pe criterii solide din punct de vedere juridic și aplicabile, subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernanță în țările din afara UE, inclusiv în țările în curs de aderare”, potrivit Rezoluției Parlamentului European.

Este menționat că integrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen este crucială, deoarece un Schengen extins fără controale la frontierele interne va consolida Uniunea Europeană, potrivit economica.net.

#Bulgaria #Romania #Schengen

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.