Curs valutar
  • EUR
    19.8861
    0%
  • USD
    17.7261
    0%
  • RUB
    0.2374
    0%
  • RON
    4.0177
    0%
  • UAH
    0.6559
    0%

Devine Europa o „fortăreață”? Construcția unor ziduri în fața migranților, o idee tot mai aplicată

25 Nov. 2021, 15:47
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
25 Nov. 2021, 15:47 // În Lume //  Realitatea.md

Timp de ani, UE s-a pronunțat în mod ferm împotriva zidurilor construite la granițele externe, despre care a afirmat că sunt soluții pe termen scurt, ineficiente, care nu corespund valorilor europene. Însă zidurile au apărut și s-au înmulțit după criza refugiaților din 2015. Fortăreața Europa a devenit o idee mai puțin negativă, iar acest lucru a adâncit dezbaterea internă cu privire la felul în care blocul comunitar vrea să se prezinte în fața lumii, scrie publicația europeană Politico.

Criticile europene la adresa zidurilor ridicate la frontieră, în fața migranților, nu au oprit mai multe state membre ale UE să treacă la fapte și să construiască aceste obstacole.

Pe măsură ce UE, prin agenția Frontex, a instituit propriile bariere maritime, pentru a controla fluxul de migranți, primele bariere terestre au apărut și ele, mai întâi la granițele de sud. Un grafic realizat de think-tank-ul spaniol El Centre Delàs arată cum primele ziduri au fost construite de Grecia (în 2012) și apoi de Bulgaria (2013-2014) la granițele cu Turcia.

În 2015, mai multe ziduri au apărut la granița Greciei cu Macedonia de Nord, la granița Ungariei cu Serbia și Croația, la granița Sloveniei cu Croația, a Austriei cu Slovenia sau a Letoniei cu Rusia.

Acestea au fost urmate de alte ziduri, la granița Estoniei cu Rusia, a Norvegiei cu Rusia, a Lituaniei cu Rusia. Iar construcția continuă, Lituania și Polonia anunțând noi proiecte, ca răspuns la criza de la granița cu Belarusul.

Pe măsură ce unele state membre s-au apucat să ridice astfel de bariere, Bruxelles-ul a insistat că nu le va finanța.

Acest lucru se schimbă însă, scrie Politico. Efectul crizei refugiaților din 2015 este încă profund, iar situația actuală de la granița de est nu a făcut decât să alimenteze o dezbatere complicată pe tema măsurilor UE.

Pentru mulți, dezbaterea ține de felul în care ar trebui să se implice UE în construirea de bariere în fața migranților. Adică dacă să ofere sau nu finanțare.

Pentru alții, dezbaterea ține de eficiența acestor bariere în securizarea granițelor. Iar pentru alții, ține de abordarea generală a Europei, care trebuie să decidă dacă va fi un continent închis sau unul deschis.

Până la aflarea răspunsului, zidurile de la graniță sunt ridicate, iar Comisia Europeană este presată să le finanțeze.

În octombrie, 12 state UE au semnat o scrisoare prin care au îndemnat Comisia să finanțeze aceste bariere, în regim prioritar. Coaliția a inclus aliați improbabili, de la Danemarca social-democrată la Polonia conservatoare.

Practic, în acest moment, ridicarea zidurilor, care ar transforma continentul în „fortăreața Europa”, așa cum au avertizat activiștii pentru drepturilor omului, nu mai este exclusă.

Expresia, așa cum a explicat un diplomat european, a devenit mai puțin negativă.

Nu doar Ungaria lui Orban

Numărul țărilor care presează UE să finanțeze construirea zidurilor a crescut în ultimii ani.

După criza refugiaților din 2015, Ungaria lui Viktor Orban a fost aproape solitară în tentativa de a convinge UE să plătească pentru bariera ridicată la granița cu Serbia și Croația. În prezent, Budapesta este doar una dintre voci.

Lituania, care a condus grupul celor 12 state membre semnatare ale scrisorii către Bruxelles, construiește o barieră pe 502 din cei 678 de kilometri de graniță cu Belarus. Și vrea ca UE să achite nota de plată de 152 de milioane de euro.

Alte țări din grup susțin ideea finanțării, chiar dacă sunt în contradicție în privința unor detalii importante. Grecia, spre exemplu, a semnat scrisoarea, dar susține redistribuirea obligatorie a solicitanților de azil în statele membre ale blocului comunitar, o abordare cu care Ungaria este în dezacord.

Mai mulți diplomați au spus că evoluția dezbaterii înseamnă că UE ar putea fi nevoită să rescrie regulile ce interzic respingerea migranților.

În prezent, este ilegală respingerea solicitanților de azil, dacă acest lucru le pune în pericol viața și le neagă dreptul de a aplica pentru azil. Cele 12 țări spun însă în scrisoarea lor că este nevoie de „o adaptare a cadrului legislativ la noile realități”.

Deocamdată, Comisia și Parlamentul European au rămas fermi în decizia de a respinge solicitarea celor 12. Un oficial UE a precizat că există un acord de principiu între cele două instituții de a evita finanțarea barierelor.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat chiar luna trecută că „nu vor exista finanțări pentru ziduri și sârmă ghimpată”. Ea a observat că există deja suficiente fonduri alocate managementului frontierelor.

Dar în Parlamentul European, direcția dezbaterii pare să se schimbe, scrie Politico. Pe măsură ce tema a ajuns din nou în discuție, cel mai mare grup politic, cel al Partidului Popular European (PPE), s-a arătat dispus să susțină finanțarea barierelor.

„Noi, PPE, cerem ca în situații extraordinare, fondurile UE să fie folosite pentru finanțarea acestui gen de activități”, a spus președintele PPE, Manfred Weber.

Al doilea grup politic din legislativul UE, Socialiștii și Democrații, se opune însă.

O problemă simbolică

Chestiunea importantă nu este cea financiară, ci cea simbolică.

„Pur și simplu vor steagul UE pe gardurile lor”, a spus un oficial, care a sugerat că aceste bariere sunt de obicei nefolositoare, din moment ce pot fi escaladate sau ocolite.

Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, nu este însă de acord cu această abordare. Luni, el a spus că zidul de la granița țării baltice este „o povară pe buget”. „Am prefera să folosim banii pentru altceva”, a adăugat oficialul.

Bariera ridicată de Lituania nu este doar pentru lituanieni, ci protejează întregul bloc comunitar în fața Belarusului, au mai spus oficialii de la Vilnius.

Asta în condițiile în care chiar UE a acuzat regimul de la Minsk că a atras migranți din Orientul Mijlociu pentru a-i împinge spre granița UE, într-un „atac hibrid”.

„Construim o barieră între UE și un regim care este gata să pună presiune pe Uniune”, a concluzionat Landsbergis.

Iar statul baltic nu ar trebui să poarte singur această povară, au spus suporterii măsurii, din moment ce oricum, migranții vor să ajungă în cele din urmă în alte țări – Germania, Olanda sau Belgia.

Dar Germania nu este neapărat interesată de idee. Ministrul de interne aflat la final de mandat, Horst Lorenz Seehofer, s-a arătat ce-i drept deschis, dar este greu de crezut că viitorul guvern condus de social-democrați în coaliție cu Verzii va susține o astfel de propunere.

Nici Parisul nu dă semne că s-ar alătura apelului celor 12. „Sunt în favoarea unei Europe care își protejează granițele, dar nu a unei Europe care ridică ziduri sau garduri de sârmă ghimpată”, a spus ministrul francez al afacerilor europene, Clément Beaune, săptămâna aceasta la postul France 2, în semn de răspuns la planurile Poloniei.

Șase ziduri ale Berlinului

Indiferent de existența finanțării UE, Europa continuă însă cu ridicarea zidurilor la granițe.

Un raport recent a arătat că de la căderea Zidului Berlinului în 1989, țările europene au ridicat în jur de 1.000 de kilometri de bariere terestre – echivalentul a șase ziduri ale Berlinului.

Pe măsură ce construcția a accelerat, Comisia și-a îndulcit retorica. De fapt, în unele cazuri a și susținut practica.

Când comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a vizitat Lituania în august, ea a numit bariera terestră ridicată de statul baltic „o idee bună”.

Cu un an mai devreme, chiar von der Leyen a lăudat Grecia pentru că a fost „scutul” Europei, chiar în momentul în care autoritățile consolidau un gard de la granița cu Turcia.

Poziția a diferit semnificativ față de cea adoptată acum cinci ani de fostul șef al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, care a criticat Atena.

„Niciun gard și niciun zid nu este suficient de înalt pentru a-i descuraja pe acești oameni să vină în Europa”, a spus atunci Juncker, cu referire la gardul construit între Grecia și Macedonia.

Ziduri, dar cu respectarea legii

Dincolo de problema simbolică există și una legală. Săptămâna trecută, președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus că este posibil din punct de vedere legal ca UE să finanțeze barierele terestre, atâta vreme cât acestea sunt manageriate în acord cu legislația UE.

Respectarea legii la acest capitol este o sursă de fricțiuni pentru numeroase țări de la periferia UE, cum ar fi Croația sau Grecia.

Acestea sunt acuzate că îi resping pe migranți în mod ilegal, potrivit Convenției de la Geneva. În fața unor acuzații similare, Polonia a adoptat o lege care legalizează această practică.

De altfel, Varșovia a refuzat accesul agenției UE de frontieră, Frontex, la granița cu Belarusul, acolo unde autoritățile poloneze au folosit tunurile de apă pentru a respinge migranții.

În ciuda criticilor, un oficial a sugerat că, forțați să aleagă între protejarea Convenției de la Geneva și a spațiului de liberă circulație din UE, „vom alege să renunțăm la Geneva”.

Acesta este motivul pentru care Gerald Knaus, președintele European Stability Initiative, un think-tank european, crede că dezbaterea privind zidurile de la graniță trebuie purtată altfel.

„Problema nu este zidul, problema este legea UE aplicată la granițe”, a argumentat el pentru Politico „Și cred că ar fi constructiv să spunem că UE poate finanța toate aspectele protecției la graniță, care sunt legale, dar numai dacă este verificabil că legea UE este aplicată la graniță”, a adăugat Knaus.

Realitatea Live

28 Nov. 2021, 08:48
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
28 Nov. 2021, 08:48 // Actualitate //  Realitatea.md

Republica Moldova a recepționat primul lot de vaccin Spikevax, produs de compania Moderna, sâmbătă, 27 noiembrie curent. Este vorba de 50.400 de doze de vaccin donate prin intermediul Platformei COVAX. Anunțul a fost făcut de Ministerul Sănătății seara, pe site-ul oficial și pe pagina de Facebook fiind plasate trei fotografii drept dovadă.

Dozele de vaccin au fost recepționate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) și urmează să fie distribuite proporțional în toate centrele de vaccinare din țara noastră.

„Recepționarea unui nou tip de vaccin împotriva COVID-19 e un sprijin real pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Sperăm că noul vaccin Moderna va contribui la creșterea ratei de vaccinare în țara noastră, astfel încât să formăm acea imunitate colectivă, care ne va permite să stopăm răspândirea virusului Sars-Cov-2. Asta în contextul în care suntem în fața unui nou pericol determinat de apariția tulpinei Omicron în lume, inclusiv în unele țări din Europa. Cu deosebită recunoștință, mulțumim partenerilor din cadrul Platformei COVAX pentru solidaritatea de care dau dovadă prin această acțiune de suport atât de vitală pentru noi”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu.

Vaccinul produs de compania farmaceutică Moderna utilizează tehnologia care se bazează pe ARN mesager. Acest tip de vaccin învață corpul uman să creeze anticorpii necesari în lupta cu virusul SARS-CoV-2. În Republica Moldova, se administrează persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, conform unei scheme de două doze la un interval de 28 de zile. Vaccinul a fost aprobat Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) pentru utilizare în stare de urgență. Totodată, în urma studiilor clinice,  acest vaccin a demonstrat o eficacitate de 94,1% pentru protecția împotriva COVID-19 după 14 zile de la administrarea primei doze.

Pentru administrarea vaccinului împotriva COVID-19 Spikevax, adresați-vă la medicul de familie sau la orice centru de vaccinare din țară. Fără programare, doar cu buletinul de identitate.

Campania de imunizare a fost lansată pe data de 2 martie curent. Până acum, 931.138 de persoane au încheiat schema de vaccinare.

Republica Moldova a fost prima țară din Europa care a primit doze de vaccin împotriva COVID-19 prin intermediul platformei COVAX. Anterior, prin același mecanism, au fost recepționate 535.590 de doze de vaccin, dintre care  Astrazeneca – 108.000 de doze, Pfizer/BioNtech – 125.190 de doze,  Janssen/ Johnson & Johnson – 302.400 de doze.
Mecanismul COVAX este condus de Gavi, Alianța Vaccinurilor, Coaliția pentru Inovații în Pregătire Epidemică (CEPI) și OMS, împreună cu UNICEF, care este lider al procurărilor și livrărilor de vaccinuri. Este unica inițiativa globală care lucrează cu guvernele și producătorii pentru a se asigura că vaccinurile COVID-19 sunt disponibile în întreaga lume, atât pentru țările cu venituri mai mari, cât și pentru cele cu venituri mai mici.

 
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală