Distribuția presei scris prin intermediul întreprinderii „Poșta Moldovei” ar putea fi subvenționată de stat. Guvernul pregătește o decizie privind mecanismul de finanțare.

Beneficiari vor putea deveni ziarele naționale sau locale, care vor întruni cumulativ 10 condiții:

publicația periodică de format presă scrisă, nu este filială sau companie-fiică a unei publicații din străinătate și se editează de o persoană juridică înregistrată în Republica Moldova;
se editează de cel puțin doi ani în Republica Moldova, apare de cel puțin o dată pe lună și are un tiraj de cel puțin 1000 de exemplare per ediție;
produce conținut local de interes public în proporție de cel puțin 75%;
nu este fondată și/sau finanțată de formațiuni politice, autorități ale administrației publice locale, centrale, confesiuni religioase, sindicate, patronate, întreprinderi, companii. Excepție fac publicațiile cu conținut exclusiv pentru copii, fondate de autoritățile administrației publice locale sau centrale;
nu are, în calitate de administratori, membri sau reprezentanți ai formațiunilor politice, autorităților administrației publice locale sau centrale, confesiunilor religioase, sindicatelor, patronatelor și nu promovează direct sau indirect interesele unor grupuri politice, administrative și/sau economice;
asigură transparența proprietății, a redacției și a tirajului, realizată prin indicarea proprietarului/editorului, numelui redactorului-șef și numelui reporterilor, datelor de contact ale redacției, periodicității apariției, tirajului fiecărei ediții, iar pe pagina web sunt publicate politica editorială și date despre proprietari/acționari;
a semnat și respectă Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, îndeplinește deciziile și recomandările Consiliului de Presă din Republica Moldova;
promovează democrația, drepturile omului, lupta cu corupția și lupta împotriva dezinformării;
delimitează clar publicitatea politică de publicitatea comercială, prin marcaj ușor de perceput și de identificat de către cititori;
respectă legislația de reflectare a campaniilor electorale și nu au fost vizate în rapoartele de monitorizare ale organizațiilor necomerciale membre ale Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte în sensul promovării partidelor politice și/sau concurenților electorali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dosarele privind subvenționarea vor fi depuse la Asociația Presei Independente (API). Acesta va conține informațiile juridice despre companie, cererea, copia contractului cu „Poșta Moldovei” și declarații privind asumarea răspunderii pentru respectarea prevederilor stipulate de legea privind subvenționarea distribuției, care urmează să fie aprobată.

Decizia privind Deciziile privind includerea și excluderea din lista beneficiarilor mecanismului de subvenționare vor fi luate de un Consiliu format dintr-un reprezentant al API, unul al Consiliului de Presă din Republica Moldova, trei reprezentanți ai altor asociații obștești din mass-media, drepturile omului, justiției, care nu se află în situații de conflict de interese cu potențialii beneficiari ai Mecanismului și câte un specialist de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Culturii, ultimii fără drept de vot.

În baza informațiilor prezentate de API și după examinarea dosarelor depuse, Consiliul adoptă cu votul majorității membrilor prezenți la ședință deciziile de aprobare sau respingere a cererii de includere în lista beneficiarilor.

#mecanism #Moldova #Posta #presa scrisa #subventii

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.