Distribuția presei scris prin intermediul întreprinderii „Poșta Moldovei” ar putea fi subvenționată de stat. Guvernul pregătește o decizie privind mecanismul de finanțare.

Beneficiari vor putea deveni ziarele naționale sau locale, care vor întruni cumulativ 10 condiții:

publicația periodică de format presă scrisă, nu este filială sau companie-fiică a unei publicații din străinătate și se editează de o persoană juridică înregistrată în Republica Moldova;
se editează de cel puțin doi ani în Republica Moldova, apare de cel puțin o dată pe lună și are un tiraj de cel puțin 1000 de exemplare per ediție;
produce conținut local de interes public în proporție de cel puțin 75%;
nu este fondată și/sau finanțată de formațiuni politice, autorități ale administrației publice locale, centrale, confesiuni religioase, sindicate, patronate, întreprinderi, companii. Excepție fac publicațiile cu conținut exclusiv pentru copii, fondate de autoritățile administrației publice locale sau centrale;
nu are, în calitate de administratori, membri sau reprezentanți ai formațiunilor politice, autorităților administrației publice locale sau centrale, confesiunilor religioase, sindicatelor, patronatelor și nu promovează direct sau indirect interesele unor grupuri politice, administrative și/sau economice;
asigură transparența proprietății, a redacției și a tirajului, realizată prin indicarea proprietarului/editorului, numelui redactorului-șef și numelui reporterilor, datelor de contact ale redacției, periodicității apariției, tirajului fiecărei ediții, iar pe pagina web sunt publicate politica editorială și date despre proprietari/acționari;
a semnat și respectă Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, îndeplinește deciziile și recomandările Consiliului de Presă din Republica Moldova;
promovează democrația, drepturile omului, lupta cu corupția și lupta împotriva dezinformării;
delimitează clar publicitatea politică de publicitatea comercială, prin marcaj ușor de perceput și de identificat de către cititori;
respectă legislația de reflectare a campaniilor electorale și nu au fost vizate în rapoartele de monitorizare ale organizațiilor necomerciale membre ale Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte în sensul promovării partidelor politice și/sau concurenților electorali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dosarele privind subvenționarea vor fi depuse la Asociația Presei Independente (API). Acesta va conține informațiile juridice despre companie, cererea, copia contractului cu „Poșta Moldovei” și declarații privind asumarea răspunderii pentru respectarea prevederilor stipulate de legea privind subvenționarea distribuției, care urmează să fie aprobată.

Decizia privind Deciziile privind includerea și excluderea din lista beneficiarilor mecanismului de subvenționare vor fi luate de un Consiliu format dintr-un reprezentant al API, unul al Consiliului de Presă din Republica Moldova, trei reprezentanți ai altor asociații obștești din mass-media, drepturile omului, justiției, care nu se află în situații de conflict de interese cu potențialii beneficiari ai Mecanismului și câte un specialist de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Culturii, ultimii fără drept de vot.

În baza informațiilor prezentate de API și după examinarea dosarelor depuse, Consiliul adoptă cu votul majorității membrilor prezenți la ședință deciziile de aprobare sau respingere a cererii de includere în lista beneficiarilor.

#mecanism #Moldova #Posta #presa scrisa #subventii

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.