Distribuția presei scris prin intermediul întreprinderii „Poșta Moldovei” ar putea fi subvenționată de stat. Guvernul pregătește o decizie privind mecanismul de finanțare.

Beneficiari vor putea deveni ziarele naționale sau locale, care vor întruni cumulativ 10 condiții:

publicația periodică de format presă scrisă, nu este filială sau companie-fiică a unei publicații din străinătate și se editează de o persoană juridică înregistrată în Republica Moldova;
se editează de cel puțin doi ani în Republica Moldova, apare de cel puțin o dată pe lună și are un tiraj de cel puțin 1000 de exemplare per ediție;
produce conținut local de interes public în proporție de cel puțin 75%;
nu este fondată și/sau finanțată de formațiuni politice, autorități ale administrației publice locale, centrale, confesiuni religioase, sindicate, patronate, întreprinderi, companii. Excepție fac publicațiile cu conținut exclusiv pentru copii, fondate de autoritățile administrației publice locale sau centrale;
nu are, în calitate de administratori, membri sau reprezentanți ai formațiunilor politice, autorităților administrației publice locale sau centrale, confesiunilor religioase, sindicatelor, patronatelor și nu promovează direct sau indirect interesele unor grupuri politice, administrative și/sau economice;
asigură transparența proprietății, a redacției și a tirajului, realizată prin indicarea proprietarului/editorului, numelui redactorului-șef și numelui reporterilor, datelor de contact ale redacției, periodicității apariției, tirajului fiecărei ediții, iar pe pagina web sunt publicate politica editorială și date despre proprietari/acționari;
a semnat și respectă Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, îndeplinește deciziile și recomandările Consiliului de Presă din Republica Moldova;
promovează democrația, drepturile omului, lupta cu corupția și lupta împotriva dezinformării;
delimitează clar publicitatea politică de publicitatea comercială, prin marcaj ușor de perceput și de identificat de către cititori;
respectă legislația de reflectare a campaniilor electorale și nu au fost vizate în rapoartele de monitorizare ale organizațiilor necomerciale membre ale Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte în sensul promovării partidelor politice și/sau concurenților electorali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dosarele privind subvenționarea vor fi depuse la Asociația Presei Independente (API). Acesta va conține informațiile juridice despre companie, cererea, copia contractului cu „Poșta Moldovei” și declarații privind asumarea răspunderii pentru respectarea prevederilor stipulate de legea privind subvenționarea distribuției, care urmează să fie aprobată.

Decizia privind Deciziile privind includerea și excluderea din lista beneficiarilor mecanismului de subvenționare vor fi luate de un Consiliu format dintr-un reprezentant al API, unul al Consiliului de Presă din Republica Moldova, trei reprezentanți ai altor asociații obștești din mass-media, drepturile omului, justiției, care nu se află în situații de conflict de interese cu potențialii beneficiari ai Mecanismului și câte un specialist de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Culturii, ultimii fără drept de vot.

În baza informațiilor prezentate de API și după examinarea dosarelor depuse, Consiliul adoptă cu votul majorității membrilor prezenți la ședință deciziile de aprobare sau respingere a cererii de includere în lista beneficiarilor.

#mecanism #Moldova #Posta #presa scrisa #subventii

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.