Procurorii moldoveni au expediat o opinie suplimentară în adresa Comisiei de la Veneția cu referire la Proiectul de Lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Documentul, semnat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și Procuratura Generală (PG), a fost trimis în contextul sesiunii plenare a Comisiei de la Veneția din 9-10 iunie 2023.

În opinia lor, scrisă pe 16 pagini, procurorii atrag atenția asupra mai multor neclarități care s-au conturat în jurul acestui Proiect de lege.

„Sistemul profesional nu se opune procedurii de evaluare extraordinară și nu respinge un asemenea exercițiu. Trebuie, însă, să existe certitudinea că procedura se va desfășura în condițiile impuse de principiile de drept, că normele vor fi clare și previzibile, că vor fi asigurate regulile procesului echitabil, iar sarcina pusă în seama subiecților evaluării nu va fi disproporționată. Autorii proiectului au menționat că procedura evaluării judecătorilor și procurorilor reprezintă un angajament al Republicii Moldova asumat la nivel național și internațional (constatare care rezultă din nota informativă la Proiect). Ceea ce vrem să evidențiem noi ține de necesitatea integrării acestor proceduri și raportării lor la standardele europene aferente respectării drepturilor omului, care de asemenea reprezintă un angajament al Republicii Moldova și derivă direct din principiile statului de drept. În context, este relevant să consemnăm că potrivit notei informative la proiect, inițiativa de implementare a măsurilor de reformare se bazează pe practici preluate din alte state, care sunt prezentate de autori ca fiind exemple proeminente de consolidare a democrației”, scriu membrii Consiliului.

Totodată, „nu este clară nici procedura de alegere a candidaților din partea „partenerilor de dezvoltare”, având în vedere că la moment nici nu cunoaștem lista partenerilor de dezvoltare”, susțin procurorii.

„Având în vedere că toți candidații sunt propuși de către partenerii de dezvoltare printr-o scrisoare comună (ceea ce greu va fi de realizat având în vedere că partenerii de dezvoltare pot fi din diferite țări), nu este clar care parteneri de dezvoltare trebuie să propună candidații (toți cei incluși în Dispoziția Guvernului sau cine dorește …..), cine trebuie să semneze scrisoarea (toți partenerii de dezvoltare din Decizia Guvernului sau cine a propus), nu este clar care va fi procedura dacă partenerii de dezvoltare nu vor ajunge la un numitor comun cu referire la cei 6 candidați care urmează să-i propună…….ș.a”, se mai preciuzează în document.

În documentul publicat de CSM, procurorii au formulat și o concluzie finală a celor menționate supra.

„În concluzie considerăm justificat ca lucrările asupra acestui Proiect de Lege să continue, să implice real reprezentanții categoriilor profesionale vizate, argumentele cărora să fie analizate în mod real, dar nu formalist, dat fiind faptul că procedura de evaluare nu poate să fie un scop în sine, obiectivul la care ne aliniem trebuie să constea în consolidarea calității actului de justiție în beneficiul cetățenilor” se mai arată în opinia CSP.

Amintim că, pe 20 mai, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au avizat negativ Proiectul de hotărâre a Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de Lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Unul dintre membrii CSM a avertizat că ar exista riscul ca „odată la fiecare patru ani să avem o evaluare externă a judecătorilor”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit proiectului de hotărâre supus avizării, subiecții evaluării vor fi: judecătorii care au exercitat funcția de președinte și vicepreședinte a judecătoriilor, inclusiv cei care au asigurat interimatul acestor funcții pentru o perioadă mai mare de un an; judecătorii curților de apel, în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi; procurorul general, adjuncții acestuia, procurorii șefi ai secțiilor Procuraturii Generale, inclusiv cei care au ocupat aceste funcții sau care au asigurat interimatul acestora pentru o perioadă mai mare de un an; procurorii care au exercitat funcția de procuror-șef al unei procuraturi și de adjunct al procurorului-șef al unei procuraturi, inclusiv interimatul acestor funcții pentru o perioadă mai mare de un an; dar și candidații la funcțiile vacante din Procuratura Anticorupție și din Procuratura pentru Combaterea Crimelor Organizate și Cauze Speciale.

#comisia de la veneția #CSP #evaluarea judecatorilor si procurorilor #PG

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.