Președinta Curții Constituționale (CCM), Domnica Manole, a oferit detalii despre motivul, care a stat la baza solicitării pazei de stat de la Președinție. Aceasta afirmă că, după data de 15 aprilie curent, s-au întâmplat lucruri stranii, care a determinat-o să ceară protecție din partea autorităților, întrucât a simțit că viața i-ar putea fi pusă în pericol.

Potrivit Domnicăi Manole, după ce a pronunțat CCM, decizia privind posibilitatea de a dizolva Parlamentul de către Președinție, s-au întâmplat mai multe lucruri stranii: alertă cu bombă la sediul CCM, filarea acesteia precum și acostarea președintei Înaltei Curți în trafic de către persoane necunoscute.

„În seara zilei de 15 aprilie, aproximativ la ora 21:35, Serviciul Unic „112” a înregistrat o alertă cu bombă în sediul Curții Constituționale. La fața locului s-au deplasat serviciile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, care, după efectuarea verificărilor, nu au depistat substanțe sau obiecte explozive. Chestiuni dubioase mi s-au întâmplat în ultima perioadă. Pe data de 15 aprilie curent, am observat persoane suspecte în preajma domiciliului meu, pe care le-am mai observat anterior și care nu locuiesc acolo. De asemenea, pe 16 aprilie, am fost șicanată în trafic de câteva ori, lucru care nu mi s-a mai întâmplat în trecut. În aceeași ordine de idei, vă informez că mi s-au mai întâmplat unele lucruri care mi s-au părut stranii, dar despre care nu pot să vă vorbesc acum”, a spus Manole în cadrul unui interviu oferit pentru DW Moldova.

Referitor la siguranța celorlalți judecători constituționali, Manole afirmă că nu sunt în cea mai bună situația din cauza disputelor din spațiul public, după hotărârea pronunțată.

„Judecătorii CCM nu se află în cea mai plăcută situație. După discuțiile purtate cu ei, unii resimt presiuni în spațiul public. În cazul în care acestea vor persista și inclusiv în cazul în care o vor impune circumstanțele, Secretariatul CCM va sesiza organele competente”, a mai afirmat Domnica Manole.

Președinta CCM declară că nu a sesizat Procuratura Generală pentru tot ce s-a întâmplat, dar din informațiile pe care le deține știe că Serviciul de Protecție și Pază de Stat a întreprins acțiunile necesare pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în aceste cazuri.

Amintim că, la 15 aprilie curent, CCM a admis sesizarea Președinției, prin care Maia Sandu are posibilitatea de a dizolva Parlamentul, după ce s-au întrunit toate elementele necesare. Hotărârea adoptată de trei judecători din cei cinci nu a fost privită cu „ochi buni” de PSRM, care le-a solicitat celor trei magistrați demisia, deși hotărârile CCM sunt definitive, nu se supun nici unei căi de atac și intră în vigoare la data aprobării.

Ulterior, la 20 aprilie s-a aflat că Domnica Manole a solicitat Președinției pază de stat, iar acest lucru a fost satisfăcut de către Serviciul de Protecție și Pază de Stat (SPPS).

#CCM #Domnica Manole #paza #SPPS

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.