Dumitru Raileanu – unul dintre procurorii din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) care instrumentează dosarul „angajările fictive din cadrul Direcției 5”, cunoscut în spațiul public ca dosarul DOS sau „Direcția 5” – este anchetat pentru amestec în înfăptuirea justiției. ZdG.md scrie că o cauză penală a fost inițiată în luna decembrie 2021, după ce a expediat o scrisoare adresată procurorului general interimar, Dumitru Robu, adjunctei procurorului-șef al PCCOCS, Lucreția Zaharia, directorului Serviciului de Informație și Securitate (SIS), Alexandr Esaulenco, vicepreședintei interimare a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Angela Catană, președintei Republicii Moldova, Maia Sandu și ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco.

Procurorul Dumitru Raileanu i-a informat că „completul de judecată din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, urmează să-i elibereze pe Dorin Damir și Valeriu Cojocaru din arest din Penitenciarul nr. 13, schimbându-le măsurile preventive în unele mai blânde, fie arest la domiciliu sau plasarea sub control judiciar”.

„S-a urmărit eliberarea acestei persoane. La noi a parvenit informația că persoana urmează a fi eliberată, pentru că procurorul nu a prezentat probe. Atunci eu am luat și am scris, am trimis toate probele posibile și imposibile care justifică menținerea măsurii de arest (…). Ulterior depunerii scrisorii date a fost inițiată cauza în care sunt cercetat pentru amestec în înfăptuirea justiției. În decembrie a fost inițiată”, a explicat Dumitru Raileanu pentru sursa citată.

Ce spun destinatarii scrisorii?

Purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, procurora Mariana Cherpec, a confirmat că Dumitru Raileanu este anchetat penal, ca urmare a expedierii scrisorii respective. „Alegațiile formulate în scrisoarea procurorului la adresa judecătorilor vizați nu și-au găsit confirmarea”.

Procurora Lucreția Zaharia, adjuncta procurorului-șef al PCCOCS, a afirmat că prima dată a aflat despre conținutul scrisorii de la completul de judecători care, la 1 decembrie 2021, urma să examineze demersul procurorilor privind prelungirea măsurilor de arest în privința celor doi inculpați. „După această scrisoare, completul de judecători a depus cerere de abținere. (…) Pe ei i-au eliberat alt complet”.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a citit și el scrisoarea, dar nu cunoaștea despre faptul că Dumitru Raileanu este anchetat. Întrebat despre măsuri, oficialul a declarat că Ministerul nu are atribuții în acest sens. Și Președinția a recepționat scrisoarea procurorului PCCOCS, dar a menționat, la fel, că nu are competențe în asemenea cazuri.

Cât despre responsabilii de comunicare din cadrul SIS-ului, aceștia au comunicat doar că o astfel de scrisoare a parvenit în adresa conducerii Serviciului și că mai multe detalii nu pot fi oferite.

Pedeapsa prevăzută de Codul Penal

Cauza penală pe numele lui Dumitru Raileanu a fost deschisă în baza articolului 303 din Codul Penal. Anume acesta prevede pedepse pentru amestec în înfăptuirea justiției. Cea mai mare pedeapsă este amendă în mărime de la 37.500 de lei la 47.500 de lei sau închisoare de până la 4 ani, în ambele cazuri cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții timp de 3 ani.

Amintim că, în prezent, președintele FEA, Dorin Damir, se află în arest la domiciliu, iar șeful suspendat al Inspectoratului de Poliție Bălți, Valeriu Cojocaru, a fost liberat provizoriu sub control judiciar. În dosarul DOS, mai este vizat și Alexandru Pînzari, fostul șef al Poliției Naționale, ultima dată despre care se cunoaștea că se află în arest la domiciliu. Toți trei sunt învinuiți de abuz în serviciu.

#amestec în înfăptuirea justiției #Directia 5 #Dumitru Raileanu #PCCOCS

Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană a confirmat informația pentru BANI.MD, pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.

„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. FLYONE nu a confirmat însă valoarea pretențiilor și nici nu a oferit, deocamdată, detalii despre tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.

În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificarea legislativă ulterioară nu stabilește însă în mod automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Acest aspect urmează să fie tranșat în instanță în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul emiterii actului.

Declanșarea procedurii de arbitraj internațional deschide acum un al doilea front în disputa dintre fondatorii FLYONE și statul Republica Moldova.

#autoritati #FLYONE #Republica Moldova