Codul Electoral conține lacune, de aceea el trebuie completat, așa încât pe viitor să fie excluse situații ca cea de la alegerile noi de la Bălți, inclusiv situații în care instituții ca CEC ar putea fi acuzate că au luat „decizii politice sau că au luat decizii la comandă politică”, a menționat Nicolae Panfil, șef al Misiunii de observare a alegerilor, Asociația Promo-LEX, în cadrul dezbaterii organizată de IPN și transmise live pe RLIVE TV și RLIVE.MD, cu genericul „Alegerile de la Bălti: între justiție și politică, între legitate și surprize”.

Expertul a subliniat că observatorii electorali nu trebuie să se expună pe aspecte politice, nu trebuie să reacționeze la acuzații cu caracter politic.

„Observatorii nu se pot implica în activități politice, și noi respectăm acest standard, cerințele în acest sens. Din acest considerent nu avem și nu vom avea niciodată, în calitate de observatori, poziții politice. Ne vom referi strict la cadrul legal”, a spus acesta.

Panfil a explicat că, din punct de vedere legal, a apărut o neclaritate în privința faptului cum trebuie să se procedeze „când unui candidat, între turul întâi și turul doi, i-a fost anulată înregistrarea?”. Opinia Promo-LEX a fost că a trebuit să se ia în considerare articolul 51, alineat 7, din Codul Electoral, care spune: „dacă concurentul electoral își retrage candidatura sau înregistrarea îi este anulată – aceasta este un temei pentru aplicarea ștampilei „retras”, a explicat Nicolae Panfil.

„Nu există prevederi legale în Codul Electoral care să permită CEC să suspende turul II de scrutin. Din câte înțelegem, a fost vorba de suspendarea acțiunii hotărârii CEC privind stabilirea turului II de scrutin”, a remarcat expertul.

Pentru a lămuri situația creată la alegerile noi de la Bălți, Nicolae Panfil s-a referit la regulamentul CEC.

„În punctul 26 se vorbește despre retragere – în cazul în care un candidat se retrage, se merge în modul corespunzător la următorul (candidat, n.r.)”, e explicat expertul. Totuși, în cazul de la Bălți n-a fost vorba de „retragere”, ci despre „anularea înregistrării”, a remarcat Nicolae Panfil.

„Din punct de vedere legal, considerăm că opinia pe care noi am avut-o este întemeiată. Există lacune în cadrul legal , în special în ceea ce privește organizarea și desfășurarea turului II de scrutin, care trebuie clarificate. CEC trebuie să ia în calcul aceste aspecte, în procesul de amendare a cadrului legislativ”, a specificat expertul.

În situația actuală, instanța de judecată este cea în drept să facă claritate și să pună punct în ceea ce privește ducerea la bun sfârșit a procesului electoral de la Bălți. Cu referire la cazul de la Bălți, Nicolae Panfil a subliniat că până acum, în Republica Moldova, „N-am mai avut asemenea situații niciodată”.

Dezbaterea publică la tema: „Alegerile de la Bălti: între justiție și politică, între legitate și surprize”, organizată de IPN, a fost ediția a 217-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

#alegeri #Balti #Nicolae Panfil #Promo-Lex

Instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova au admis deja 2.433 de studenți străini în anul curent de studii, conform datelor preliminare furnizate de universități, anunță Ministerul Educației. Dintre aceștia, 1.469 au fost înscriși la programele de studii superioare de licență, iar 964 – la master. La această etapă, numărul tinerilor care aleg să studieze la universitățile din țară denotă o creștere, anul trecut fiind înmatriculați 2.311 studenți străini.

Tinerii provin din 31 de țări ale lumii, preponderent din România, Ucraina, India, Israel. În instituțiile noastre învață studenți și din țări precum Tunisia, SUA, China, Suedia, Turcia, Danemarca, Azerbaidjan ș.a.

Cei mai mulți studenți au fost admiși la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” și Universitatea de Stat din Moldova.

Tinerii au optat pentru programe de licență în domenii precum Științe sociale și comportamentale, Științe ale educației, Științe economice, Sănătate, Drept, Tehnologii ale informației și comunicațiilor, Medicină veterinară, Arhitectură și construcții, Inginerie și activități inginerești. Topul celor cinci specialități alese de studenții străini este format din: Psihologie, Drept, Medicină, Pedagogie preșcolară și Stomatologie.