Codul Electoral conține lacune, de aceea el trebuie completat, așa încât pe viitor să fie excluse situații ca cea de la alegerile noi de la Bălți, inclusiv situații în care instituții ca CEC ar putea fi acuzate că au luat „decizii politice sau că au luat decizii la comandă politică”, a menționat Nicolae Panfil, șef al Misiunii de observare a alegerilor, Asociația Promo-LEX, în cadrul dezbaterii organizată de IPN și transmise live pe RLIVE TV și RLIVE.MD, cu genericul „Alegerile de la Bălti: între justiție și politică, între legitate și surprize”.

Expertul a subliniat că observatorii electorali nu trebuie să se expună pe aspecte politice, nu trebuie să reacționeze la acuzații cu caracter politic.

„Observatorii nu se pot implica în activități politice, și noi respectăm acest standard, cerințele în acest sens. Din acest considerent nu avem și nu vom avea niciodată, în calitate de observatori, poziții politice. Ne vom referi strict la cadrul legal”, a spus acesta.

Panfil a explicat că, din punct de vedere legal, a apărut o neclaritate în privința faptului cum trebuie să se procedeze „când unui candidat, între turul întâi și turul doi, i-a fost anulată înregistrarea?”. Opinia Promo-LEX a fost că a trebuit să se ia în considerare articolul 51, alineat 7, din Codul Electoral, care spune: „dacă concurentul electoral își retrage candidatura sau înregistrarea îi este anulată – aceasta este un temei pentru aplicarea ștampilei „retras”, a explicat Nicolae Panfil.

„Nu există prevederi legale în Codul Electoral care să permită CEC să suspende turul II de scrutin. Din câte înțelegem, a fost vorba de suspendarea acțiunii hotărârii CEC privind stabilirea turului II de scrutin”, a remarcat expertul.

Pentru a lămuri situația creată la alegerile noi de la Bălți, Nicolae Panfil s-a referit la regulamentul CEC.

„În punctul 26 se vorbește despre retragere – în cazul în care un candidat se retrage, se merge în modul corespunzător la următorul (candidat, n.r.)”, e explicat expertul. Totuși, în cazul de la Bălți n-a fost vorba de „retragere”, ci despre „anularea înregistrării”, a remarcat Nicolae Panfil.

„Din punct de vedere legal, considerăm că opinia pe care noi am avut-o este întemeiată. Există lacune în cadrul legal , în special în ceea ce privește organizarea și desfășurarea turului II de scrutin, care trebuie clarificate. CEC trebuie să ia în calcul aceste aspecte, în procesul de amendare a cadrului legislativ”, a specificat expertul.

În situația actuală, instanța de judecată este cea în drept să facă claritate și să pună punct în ceea ce privește ducerea la bun sfârșit a procesului electoral de la Bălți. Cu referire la cazul de la Bălți, Nicolae Panfil a subliniat că până acum, în Republica Moldova, „N-am mai avut asemenea situații niciodată”.

Dezbaterea publică la tema: „Alegerile de la Bălti: între justiție și politică, între legitate și surprize”, organizată de IPN, a fost ediția a 217-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

#alegeri #Balti #Nicolae Panfil #Promo-Lex

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.